328: Inaugurarea oficială a podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava (Corabia), construit peste Dunăre, de către arhitectul Theophilus Patricius.

Roman_Gothic_Walls_Romania_Plain

Podul lui Constantin cel Mare pe hartă

Podul lui Constantin cel Mare a fost un pod roman peste fluviul Dunărea. A fost terminat sau reconstruit în anul 328 d.Hr. și a rămas în uz pentru nu mai puțin de 40 de ani. Având o lungime totală de 2437 m, din care 1137 m peste albia Dunării, podul lui Constantin cel Mare este considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă și unul din cele mai lungi din toate timpurile. A fost o construcție cu piloni din piatră și mortar, pod de lemn în arc și suprastructură de lemn. A fost ridicat între satul Celei, în apropierea actualului oraș românesc Corabia, județul Olt – pe atunci cetatea Sucidava – și satul bulgăresc Ghighen, din Regiunea Plevna, pe atunci numit Oescus, de către împăratul Constantin cel Mare. Se pare că podul a fost folosit până la mijlocul secolului al IV-lea, principalul temei pentru această presupunere fiind faptul că împăratul Flavius Julius Valens a fost nevoit să treacă Dunărea folosind un pod de vase la Constantiana Daphne, în timpul campaniei sale împotriva goților, în 367. Deși Luigi Ferdinando Marsigli a încercat, fără succes, să localizeze podul în secolul al XVII-lea, în schimb, podul este figurat, în aceeași perioadă, pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino. Alexandru Popovici și Cezar Bolliac au reluat căutările în secolul al XIX-lea, dar primele descoperiri științifice reale au fost făcute de Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic, în 1902. În 1934, Dumitru Tudor a publicat prima lucrare completă privind podul, iar ultima cercetare sistematică pe malul de nord al Dunării a fost efectuată în 1968, de către Octavian Toropu.

1687: Este publicată lucrarea lui Isaac Newton, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica.

NewtonsPrincipia

Exemplarul personal a lui Newton a lucrării primei ediții a Principia, ce are corecturile aduse de Newton însuși pentru ediția a doua.

Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (însemnând în latină, “Principiile matematice ale filozofiei naturale”), adesea numită doar Principia ori Principia Mathematica, este lucrarea în trei volume a lui Isaac Newton publicată în 5 iulie 1687. Conține formularea legilor de mișcare a corpurilor (cunoscute frecvent și ca Legile lui Newton) ce constituie fundamentul mecanicii clasice, precum și Legea atracției universale. Tot în Principia, Newton explică atât matematic cât și fizic legile mișcărilor planetare, cunoscute sub numele de Legile lui Kepler, pentru că au fost deduse empiric de către Johannes Kepler pe baza observațiilor astronomice personale ale acestuia.

1809: Are loc Bătălia de la Wagram, cea mai mare confruntare militară din cadrul Războiului celei de-a Cincea Coaliții. Forțele lui Napoleon I înfrâng armatele imperiale habsburgice, comandate de arhiducele Carol de Austria.

Napoleon_Wagram

Bătălia de la Wagram – Parte a Războiul celei de-a Cincea Coaliții
Napoleon urmărind înaintarea trupelor franceze, pe 6 iulie 1809, în momentele critice ale bătăliei. Odată ce linia lui Davout a trecut de turnul de la Markgrafneusiedl, Împăratul a ordonat atacul general.

Bătălia de la Wagram (5 – 6 iulie 1809) a fost cea mai importantă confruntare militară a Războiului celei de-a Cincea Coaliții, desfășurându-se pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 km nord-est de Viena. Bătălia a opus o armată franco-germano-italiană, condusă de Împăratul Napoleon I, unei armate austriece, comandate de arhiducele Carol de Austria-Teschen. Cele două zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a armatei franco-aliate. În urma insuccesului de la Aspern-Essling (21 – 22 mai 1809), Napoleon rămâne cu armata pe malul drept (meridional) al Dunării și își concentrează o mare parte din trupe pe insula Lobau, la nord-est de capitala austriacă ocupată. Pe 4 iulie, la ora 21, profitând de o furtună violentă, forțele franco-aliate încep să traverseze brațul nordic al fluviului. În ziua următoare, pe 5, francezii și aliații lor lansează o violentă ofensivă, dar nu pot disloca excelentul dispozitiv prevăzut de arhiducele Carol, desfășurat în spatele liniei fortificate construite de-a lungul râului Russbach. Pe data de 6, în timpul dimineții, austriecii lansează o contraofensivă decisă dar imprecis coordonată, care aproape dislocă centrul inamic, dar aripile acestuia rezistă și, prin desfășurarea unei „Mari Baterii” și organizarea unei ofensive puternice pe stânga austriecilor și în centru, Napoleon reușește să oblige armata austriacă să se retragă treptat, încă de la începutul după-amiezii, ostilitățile încheindu-se în jurul orei 20. Armata franceză, epuizată, este incapabilă să lanseze o urmărire eficace iar armata austriacă se retrage în relativă ordine. În marș spre câmpul de bătălie, arhiducele Ioan de Austria, aflat la comanda unei armate austriece de mici proporții, nu a reușit să intervină în timp util pentru a susține armata principală. Pierderile au fost oarecum similare de ambele părți, dar Napoleon a câștigat un avantaj strategic decisiv, separând forțele demoralizate ale austriecilor și obligându-le să se retragă încontinuu în zilele ce au urmat bătăliei. Arhiducele Carol decide replierea în Boemia, în direcția Znaim, unde cele două armate se ciocnesc încă odată, pe 10 și 11 iulie, înainte ca arhiducele să ceară, pe propria răspundere, semnarea unui armistițiu. Bătălia de la Wagram a fost probabil ultima victorie decisivă strategic pe care a obținut-o Împăratul Napoleon, austriecii cerând semnarea armistițiului la nici o săptămână după bătălie. Bătălia a fost de proporții uriașe, fiind a doua bătălie din Războaiele napoleoniene ca număr de soldați implicați (după „Bătălia Națiunilor” de la Leipzig). Pierderile enorme de ambele părți au fost cauzate în special de folosirea unei artilerii foarte numeroase, bătălia fiind prima mare înfruntare de artilerie din istorie.

1811: Venezuela a devenit primul stat sud-american care și-a proclamat independența față de Spania.

1820: S-a născut inginerul de origine scoțiană Wiliam Rankine, inventatorul scalei de temperatură. A elaborat teoria generală a ciclurilor de funcţionare a motoarelor termice (d. 1872)

Rankine

Wiliam Rankine

1830: Franța invadează Algeria.

1833: A murit inventatorul fotografiei, Joseph Nicéphore Niépce, cel care a rămas mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său Daguerre, căruia i-a fost atribuită în totalitate această descoperire (dagherotipul). Prima fotografie cunoscută datează din 1862 şi aparţine lui Niépce. (n. 1765)

Joseph Nicephore Niepce

Joseph Nicéphore Niépce

1833: S-a născut publicistul şi omul politic Visarion Roman, membru corespondent al Societăţii Academice Române (m. 1885).

1865: A fost impusă pentru prima oară în lume o limită de viteză (două mile pe oră) în Marea Britanie.

1870: Incendiu devastator în Istanbul, soldat cu 1.200 morți și 60.000 persoane rămase fără locuințe.

1879: S-a născut Dwight Filley Davis, milionar, filantrop si sportiv american, fondator al competiției de tenis care-i poartă numele (d. 1945)

davis

Dwight Filley Davis

1880: S-a născut actorul de revistă Constantin Tănase, cel care întemeiază în 1919 primul teatru de profil din România. (d. 23 august 1945).

ConstantinTanase

Constantin Tănase în rolul lui Napoleon.

Constantin Tănase (n. 5 iulie 1880 – d. 29 august 1945), actor de scenă și de vodevil, celebru cupletist român, a întemeiat în 1919 primul teatru de revistă din România.

1889: S-a născut Jean Cocteau, dramaturg, romancier, eseist, cineast, pictor şi coregraf francez, participant la toate marile mişcări artistice de avangardă. (d. 1963).

1894: A murit Sir Austen Henry Layard, arheolog englez (n. 1817).

1908: S-a născut Nicolae-Victor Teodorescu, matematician român, creatorul școlii românești de teoria ecuațiilor cu derivate parțiale (d. 2000)

1936: A murit Cezar Papacostea, filolog clasicist de origine aromână, scriitor şi traducător, membru corespondent al Academiei Române (n. 1886)

1941: Brigăzile 1 și 4 Mixte din cadrul Armatei Române au eliberat orașul Cernăuți.

antonescu

Regele Mihai I si Mareșalul Ioan Antonescu, într-o inspecție pe Frontul de Est

1943: Bătălia de la Kursk–Orel–Belgorod, încheiată la 23 august, desăvârșește cotitura radicală în desfășurarea celui de–Al Doilea Război Mondial, începută la Stalingrad în 1942.

1946: La Paris au fost prezentați primii bikini.

bikini11954: A fost lansat primul single semnat Elvis Presley – “That’ s All Right”; începe colaborarea de 17 luni cu Sun Records, colaborare ce va schimba pentru totdeauna atât muzica, cât și cultura pop. La înregistrările sale din mijlocul anilor ’50 în studioul Sun Records din Memphis, Elvis a inventat look-ul și sound-ul rock’n’roll-ului.

sun1958: Prima ascensiune a vârfului Gasherbrum I  (Hidden Peak sau K5) – al 11-lea ca înălțime din lume.

HiddenPeak

Gasherbrum I văzut din sud.

1959: Președintele Indoneziei Ahmed Sukarno a dizolvat parlamentul și și–a asumat puteri depline, instalând propria–i dictatură. În 1962 s–a declarat președinte pe viață. S–a retras din funcție în 1967 (n. 6 iunie 1901 – m. 21 iunie 1970)

1962: Algeria devine independentă față de Franța.

1965: Proclamarea noii Constituții a statului Honduras.

1965: Marea soprană Maria Callas a realizat o nouă performanță cântând în opera “Tosca” de Giacomo Puccini la “London’s Covent Garden.”

1975: Arthur Ashe devine primul negru care câștigă Wimbledon-ul.

ASHE_Arthur_1975_EL_L

Arthur Ashe

1975: Capul Verde își câștigă independența față de Portugalia.

1993: A început aplicarea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA).

1996: S-a născut Dolly, primul animal clonat. (d. 2003)

oaia Dolly

Cercetătorii de la Institutul “Roslin” din Edinburg, Scoția, conduși de dr. Ian Wilmut, au creat prima clonă de mamifer; oaia Dolly a trăit doar șase ani (când a fost eutanasiată ca urmare a faptului că suferea de artrită și de cancer pulmonar) fiind apoi împăiată și expusă la Muzeul Regal Edinburg.

1999: Bundestagul (Camera Inferioară a Parlamentului) începe să se mute oficial din Bonn, la Berlin.

1999: A murit Liviu Petrescu, filolog si critic literar (“Realitate si romanesc”, “Studii transilvane”, “Romanul conditiei umane”) (n. 1941)

Petrescu_liviu

Liviu Petrescu

2000: Parlamentul European a adoptat raportul Comisiei Europene care propune includerea României şi Bulgariei în rândul statelor ai căror cetăţeni nu au nevoie de vize pentru a intra în spaţiul UE.

2004: În Indonezia au avut loc primele alegeri prezidențiale directe. Scrutinul, desfășurat după șase ani de la căderea dictatorului Suharto, s–a încheiat cu alegerea generalului Susilo Bambang Yudhoyono în funcția de președinte al țării

2006: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, ca structură care va verifica declaraţiile de avere şi de interese ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi magistraţilor