987: Hugo Capet este încoronat rege al Franței, primul din dinastia capețiană, dinastie ce va conduce Franța până la Revoluția franceză din 1792.
Hugo Capet (în franceză Hugues Capet) (n. iarna 941 – d. 24 octombrie 996 în Les Juifs la Chartres) a fost Dux Francorum din 956 până în 987 și rege al Franței din 987 până în 996. Este întemeietorul puternicei dinastii a Capețienilor.
Hugo Capet era fiul lui Hugo cel Mare, Duce al Franței și al Hedwigei de Saxonia, fiica lui Henric I, rege al Germaniei și soră cu Otto I, împărat al Sfântului Imperiu Roman. Familia din care se trăgea tatăl său – Roberțienii, fostă dinastie regală, reprezenta o aristocrație foarte puternică din Île-de-France. Bunicul după tată era Robert I, rege al Franței, iar bunica – Beatrice, fiica lui Herbert I, conte de Vermandois. Așadar, Hugo a făcut parte dintr-o familie unită și puternică având multe legături cu de nobilitatea regală a Europei; cu toate acestea tatăl său (Hugo cel Mare) nu a fost niciodată rege. Numele Capet era probabil un pseudonim, provenind de la capă/pelerină conform etimologiei populare, sau de la la latinescul caput, cu înțelesul de “cap”, sau “mare șef”. În anul 956, Hugo Capet moștenește proprietățile tatălui său, Hugo Cel Mare, și devine unul din cei mai puternici nobili din micul regat franc de vest. Fiindcă nu era încă adult, unchiul său Bruno, Arhiepiscop de Köln, a asigurat regența. În anul 987 regele Carolingian Ludovic al V-lea a murit în urma unui accident de vânătoare. În lipsa unor urmași carolingieni direcți, marii nobili francezi l-au ales ca rege pe cel mai puternic dintre ei, Hugo Capet (fr. Hugues), urmaș al lui Robert Capet, cel care cu un secol în urmă asigurase regența în regatul Franței. Hugo Capet a rămas în istorie datorită faptului că a fondat o dinastie continuă de 36 de regi, care vor domni timp de opt secole pe tronul Franței. Pentru a-și întări puterea în fața nobililor, Hugo Capet l-a asociat fiul Robert al II-lea la domnie, iar acesta – la rândul său – a făcut la fel, astfel încât dinastia s-a transmis prin linie masculină directă. Hugo Capet a rămas în istorie și datorită faptului că a fondat o dinastie continuă de 36 de regi, care vor domni timp de peste opt secole pe tronul Franței, până la 1848 (dintre care Capețieni direcți, un număr de 15 regi).
993: Prima atestare documentară a orașului Potsdam.
Potsdam este un oraș în nord-estul Germaniei, capitala landului Brandenburg. Palatele și parcurile din Potsdam au fost înscrise în anul 1990 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, iar Universitatea din Potsdam se află în acest oraș.
1423: S-a născut regele Ludovic al XI-lea al Franței (d. 1483)
Ludovic al XI-lea al Franței (franceză Louis XI, supranumit „le Prudent” (cel Prudent); n. 3 iulie 1423 – d. 30 august 1483) a fost rege al Franței, al șaselea din familia Valois din Dinastia Capețienilor. A continuat strădaniile tatălui sau, aducând țării unitate și stabilitate după devastările Războiului de 100 de ani. A domnit între anii 1461 – 1483 cu o autoritate și cu o abilitate dusă uneori până la un cinism extrem, fiind poreclit și „cel Șiret” (Le Rusé) și „Păianjenul universal” (l’Universelle araigne). Ludovic al XI-lea a semnat în 1482 tratatul de la Arras cu Maximilian I de Habsburg, prin care i-au fost cedate ducatul Burgundiei și Picardia. A fost cel dintâi rege care a luat pe față apărarea păturilor sociale inferioare în fața marilor feudali și chiar împotriva Inchiziției, și de aceea țăranii valdezi din Valpute, în Dauphiné, l-au cinstit dând văii lor numele de Vallouise. Ludovic al XI-lea a suprimat puterile excesive ale baronilor francezi așa cum erau reprezentate de Casa de Armagnac. A întărit monarhia, a semnat pacea cu Anglia, a deschis calea dezvoltării economice după un veac de războaie și ocupație.
1608: Exploratorul francez Samuel de Champlain a înființat orașul Quebec (Canada). A fost numit “părintele Noii Franțe” și a ocupat funcția de guvernator până la moarte.
Samuel de Champlain (n. 1567, Brouage, Franța – d.25 decembrie 1635, Québec, Canada) a fost un geograf, explorator și cartograf francez, întemeietorul orașului Québec și primul Guvernator General al Canadei, între 1613 și 1627, de facto, respectiv între 1627 și 1635, numit de regele Ludovic al XIII-lea al Franței.
Născut la Brouage în 1567, Samuel de Champlain ajunge în Noua-Franță, pentru prima dată, în 1603. Va întreprinde 21 de expediții între Franța și Noua-Franță. Fondează Acadie și orașul Québec în 1608. Samuel de Champlain vizitează coasta de nord-est a Americii de nord și Marile Lacuri Huron și Ontario. În 1634, pregatește întemeierea Montreal-ului, care va avea loc în 1642. Champlain a participat la popularea unei noi colonii, pentru aceasta determinând să vină familii, artizani, soldați, preoți. Astfel prezența franceză se instalează în Québec. Moare la Québec la 25 decembrie 1635.
1642: A murit Maria de Medici, regină a Franței, a doua soție a lui Henric al IV-lea (n. 1573)
Maria de Medici (n. 26 aprilie 1575 – d. 3 iulie 1642) a fost regină a Franței sub numele de Marie de Médicis, a doua soție a regelui Henric al IV-lea al Franței. După asasinarea soțului său în 1610, a fost regentă pentru fiul său, Ludovic al XIII-lea.
1771: Inaugurarea festivă a uzinelor siderurgice “Reșița”.
1850: Apare, la Iași, publicația “Zimbrul”, tribuna unionistă, care va fuziona cu mai apoi cu “Steaua Dunării”, publicație a lui Kogălniceanu.
1863: Dieta Transilvaniei și-a deschis lucrările la Sibiu. Era pentru prima dată când românii erau majoritari în forul legislativ al provinciei. Dieta a votat Legea privind “egala îndreptățire a națiunii române” cu celelalte națiuni transilvane și Legea privind întrebuințarea limbii române, alîturi de maghiara și germana în viața publică (3/15 iul. 1863-17/29 oct. 1864).
1866: Are loc Bătălia de la Königgrätz, care duce la slăbirea Imperiului Austriac.
Bătălia de la Königgrätz (numită și Bătălia de la Sadova) s-a desfășurat la 3 iulie 1866 între forțele armate Prusiei și cele ale Imperiului Austriac, în cadrul războiului pruso-austriac (cunoscut și ca Războiul germano-german și Războiul fratricid, în germană Bruderkrieg). Feldmareșalul Alfred von Heinkstein, șeful statului major al Armatei de nord a Austriei, a fost destituit cu o zi înaintea bătăliei. Bătălia a avut loc la Königgrätz, pe teritoriul de astăzi al Cehiei. Înfrângerea Austriei a dus la slăbirea imperiului și a determinat casa de Habsburg să opteze dualismul austro-ungar, care a fost realizat un an mai târziu, în 1867.
1883: S-a născut Franz Kafka, scriitor evreu de limbă germană (d. 1924)
Franz Kafka (n. 3 iulie 1883, Praga – d. 3 iunie 1924, Viena) a fost un scriitor evreu de limbă germană, originar din Praga. Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influență covârșitoare asupra literaturii postbelice. Cu mesaje adesea codificate în parabole ce pot genera multiple interpretări, operele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, tragicomică asupra realității, caracteristică expresionismului și suprarealismului. Narațiunea evoluează de multe ori labirintic și fragmentar, iar temele abordate sunt alienarea, brutalitatea fizică și psihologică, conflictul oedipal dintre tată și fiu, complexitatea absurdă a birocrației și imposibilitatea omului de a înțelege sensul propiei existențe. Printre cele mai importante creații kafkiene se numără romanele Procesul, Castelul și America, nuvela Metamorfoza sau povestirile Verdictul, Colonia penitenciară, Un artist al foamei, Un medic de țară și Marele zid chinezesc. În multe limbi, cuvântul „kafkian” a ajuns să descrie o situație absurdă, coșmarescă și suprarealistă.
1886: Karl Benz dezvăluie oficial “Benz Patent Motorwagen”, privit ca primul automobil, un vehicul conceput pentru a fi propulsat de un motor și efectuează prima ieșire cu automobilul de construcție proprie, atingând viteza de 16 km/oră.
1898: Joschua Slocum devine primul navigator solitar care realizează înconjurul complet al Pământului.
1900: A avut loc prima ascensiune a unui dirijabil (zepelin). Ferdinand, conte von Zeppelin (1838–1917), constructor german de dirijabile, a fost primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor.
1906: S-a născut Horia Sima, conducător al Mişcării Legionare (d. 1993).
Horia Sima (n. 3 iulie 1906, Făgăraș – d. 1993) a fost profesor de liceu de limba română, politician fascist român, președintele partidului Garda de Fier, de orientare fascistă, comandantul Mișcării Legionare, organizație paramilitară teroristă creată după modelul organizațiilor naziste SA și SS, ministru în guvernul Ion Gigurtu (4 zile), vicepreședinte al consiliului de miniștri în guvernul național-legionar prezidat de Ion Antonescu. În zilele 21-23 ianuarie 1941, Horia Sima a declanșat și condus rebeliunea legionară împotriva generalului Ion Antonescu și a armatei române, pentru care a fost condamnat la moarte în contumacie (1941). În același timp cu rebeliunea, în fruntea legionarior, Sima a inițiat și condus cel mai mare și cel mai violent pogrom împotriva evreilor din istoria Munteniei, Pogromul de la București.
1928: John Logie Baird englez a enunțat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori.
1933: A murit Mihail Șuțu, istoric român, membru al Academiei Române, unul dintre primii numismaţi din sud-estul Europei (n. 1841).
1935: A murit André Citroën, inginer și om de afaceri francez, fondatorul Companiei Citroën (n. 1878)
1939: Bricul “Mircea” începe primul marș de instrucție: ocolul Mării Mediterane.
1941: Al Doilea Război Mondial: Stalin își anunță planul canicular împotriva invaziei germane.
1944: Al Doilea Război Mondial: Minsk este eliberat de sub controlul nazist de trupele sovietice în timpul Operațiunii Bagration.
Operațiunea Bagration a fost numele de cod dat de sovietici Ofensivei Bieloruse în timpul celui de-al doilea război mondial, care a curățat teritoriul Bielorusiei sovietice și al Poloniei răsăritene de trupele germane. Operațiunea s-a desfășurat între 22 iunie – 19 august 1944. Această ofensivă a dus la distrugerea aproape completă a Grupului de Armate Centru și a trei dintre armatele componente: Armata a 4-a, Armata a 3-a Panzer și Armata a 9-a. Armatele sovietice implicate direct în Operațiune Bagratilon au fost Frontul I Baltic, Frontul I Belarus, Frontul al II-lea Belarus și Frontul al III-lea Belarus. Operațiunea s-a încheiat cu una dintre cele mai grave înfrângeri ale armatei germane (Wehrmacht Heer) din tot războiul. Numele de cod al acestei operațiuni a fost dat în cinstea prințului georgian Piotr Bagration, general al armatei țariste mort în Bătălia de la Borodino.
1954: A încetat raționalizarea produselor din Marea Britanie, la 9 ani după încheierea celui de-al Doilea Războiul Mondial.
1988: Podul Fatih Sultan Mehmet din Istanbul, Turcia este finalizat, oferind a doua conexiune între continentele Europa și Asia peste Bosfor. Mai este cunoscut și ca al doilea Pod peste Bosfor este un pod în Istanbul, Turcia.
1990: Adunarea generală a Academiei Române reprimește 72 de membri corespondenți (literați, istorici, oameni de știință) cărora li s–a retras această calitate sau care au fost privați de ea pe nedrept între 1948–1989. Sunt aleși postmortem membri ai Academiei: Constantin Brâncuși, Mircea Eliade, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ion Moraru.
1992: Hunedoara a fost primul județ al României primit ca membru în cadrul Ansamblului Regiunilor Europei.
1994: România învinge Argentina la Campionatul Mondial de Fotbal.
2001: Începe procesul fostului presedinte al Iugoslaviei, Slobodan Milosevici, la Tribunalul Penal Internațional de la Haga.