17 aprilie în istorie

69: După Prima Bătălie de la Bedriacum, Vitellius a devenit împărat roman.

 Aulus Vitellius Germanicus (24 septembrie 15 – 22 decembrie 69) a fost împărat roman din 17 aprilie 69 până în 22 decembrie 69, unul din împărații aparținând Anului celor patru împărați. Apropiat al împăraților Caligula, Claudius și Nero, consul în 48, guvernator (proconsul) al Africii (61), Vitellius este numit de Galba, în decembrie 68, guvernator al Germaniei Inferior. Proclamat împărat de legiunile din provinciile revoltate împotriva lui Galba (1 ianuarie 69), Vitellius își trimite trupele în Italia. La Bedriacum (14 aprilie 69), în apropiere de Cremona, legiunile lui obțin victoria asupra lui Otho (proclamat împărat la 15 ianuarie 69 dupa asasinarea lui Galba), patru zile mai târziu Vitellius fiind recunoscut împărat și de către Senat. După proclamarea ca împărat a lui Vespasian, la 1 iulie 69, de către legiunile din Orient, depășit de evenimente, Vitellius rămâne inactiv la Roma. Legiunile trimise de Vespasian, obțin la 24 octombrie o victorie categorică la Cremona. Este ucis la 20 decembrie 69 în timpul luptelor de stradă pentru cucerirea Romei, de forțele lui Vespasian.

1080: Regele Danemarcei Harald al III-lea moare și este succedat de Knut al IV-lea, care mai târziu va deveni primul danez canonizat.

1524: Giovanni da Verrazzano a ajuns în portul New York.

Giovanni de Verrazzano (c. 1485 – c. 1528) a fost un explorator italian al Americii de Nord, în serviciul coroanei franceze. El este renumit datorită faptului că este primul european care să exploreze Oceanul Atlantic pe coasta Americii de Nord, între Carolina de Sud și Terra Nova în 1539, inclusiv golful din New York. Din acest motiv Podul Verrazano-Narrows  este numit în onoarea lui, precum și Podul Jamestown-Verrazzano de peste estuarul Narragansett.

1880: S–a înființat Banca Națională a României.

1907: În urma fuzionării principalelor grupări conservatoare, Petru P. Carp a devenit șeful Partidului Conservator.

Petre P. Carp (n. 29 iunie 1837, Iași – d. 19 iunie 1919, Țibănești, județul Iași) a fost un politician român, membru marcant al Partidului Conservator.

Petre P. Carp s-a născut într-o familie boierească din Moldova. Tatăl său, Petrache Carp, era mare stolnic, iar mama sa era fiica lui Iorgu Radu, un boier bogat din Dealu Mare, de lânga Bârlad. Și-a petrecut copilăria iarna la Iași și vara la Țibănești, pe moșia familiei. A fost trimis încă din copilărie la Berlin (1850), unde învață la Französische Gymnasium („Liceul francez”). În anul 1858 își ia bacalaureatul și se înscrie la Facultatea de Drept și Științe Politice din cadrul Universității din Bonn. În anul 1862 revine la Iași și contribuie la punerea bazei societății Junimea (primăvara anului 1864).

Deși a fost numit în postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865), a participat activ la îndepărtarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Principatelor Unite. La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenenței domnești, iar ulterior secretar al Agenției diplomatice a României la Paris (mai 1867 – iulie 1867). A fost inițiat în Francmasonerie la 21 octombrie 1867 în Loja Steaua României din Iași, iar la 19 noiembrie același an, primește gradul de Companion.

Adept al ideilor „junimiste”, s-a remarcat ca unul dintre fruntașii Conservator din acea perioadă. A fost ales în numeroase rânduri deputat și senator în Parlamentul României. A îndeplinit numeroase funcții politice în cadrul guvernelor care au succedat la conducerea țării după abdicarea domnitorului Cuza (ministru al Afacerilor Străine, ministru al Cultelor și Instrucțiunii, ministru al Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, ministru al Finanțelor) fiind ales de două ori președinte al Consiliului de Miniștri. A activat în cadrul diplomației românești îndeplinind funcțiile de agent diplomatic la Viena și Berlin (martie 1871 – aprilie 1873) și ulterior la Roma (aprilie – octombrie 1873). În perioada noiembrie 1882 – octombrie 1884 a fost numit Trimis extraordinar și ministru Plenipotențiar al României la Viena. În anul 1891 gruparea „junimistă” se desprinde din cadrul Partidului Conservator și formează Partidul Constituțional, iar Petre P. Carp este ales președinte al acestui nou partid. După fuziunea din 1907 a tuturor elementelor politice conservatoare din România, a fost ales președinte al Partidului Conservator (21 aprilie 1907 – 14 mai 1913). În timpul Primului Război Mondial a fost unul dintre susținătorii ideii de intrare a României în război alături de Puterile Centrale. A fost prim-ministru al României de două ori (19 iulie 1900 – 27 februarie 1901 și 14 ianuarie 1911 – 10 aprilie 1912) din partea Partidului Conservator.

1917: S-a înființat, la Paris, Comitetul Național al Românilor din Transilvania și Bucovina, sub președinția lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino; a militat pentru independența Transilvaniei și unirea acesteia cu România. (17/30)

1924: A luat ființă studioul Metro–Goldwyn–Mayer.

1931: La Calcutta, India avut loc un accident aviatic, în urma căruia aviatorul Radu Beller a murit, iar principele G.V. Bibescu a fost grav rănit.

1937: Apariția personajului de desene animate Daffy Duck.

1942: Prizonierul francez de război, generalul Henri Giraud evadează din castelul închisoare Festung Königstein.

Fortăreața Königstein este cea mai mare cetate din Europa, ea se află situată în Elbsandsteingebirge (Munții Elbei), deasupra localității Königstein (Sächsische Schweiz) pe malul stâng al Elbei în districtul Sächsische Schweiz din landul Sachsen. Platoul stâncos care se ridică cu 240 de m deasupra Elbei, are o suprafață de 9,5 ha, fortăreața Königstein de pe platou are o vechime de peste 400 de ani, lungimea de 1 800 de m, cu ziduri construite din gresie, ce depășesc înălțimea de 42 m. In zona centrală fortăreței se află o fântână adâncă de 152,5 m, fiind cea mai adâncă fântână din Saxonia și în Europa fiind pe locul doi.

1946: Siria a obținut independența sa față de ocupația franceză.

1954: A fost executat în închisoarea Jilava, după un simulacru de proces, Lucrețiu Pătrășcanu, unul din liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944, jurist, sociolog și publicist, profesor la Universitatea București, ministru al Justiției române între 1944–1948.

Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist. Pentru o perioadă de timp a fost și profesor la Universitatea București.

Licențiat în drept și doctor în științe economice al Universității din Leipzig, Pătrășcanu era o figură rară printre puținii comuniști din România. A fost reprezentant al ilegaliștilor români la Comintern și în alianța politică ce a declarat scoaterea țării din alianța hitleristă în august 1944. Primul comunist devenit ministru a deținut portofoliul Justiției.

1963: Compania Ford a lansat mașina Mustang.

Ford Mustang este un automobil fabricat de Ford Motor Company. Tot atunci Ford introduce clasa de automobile „pony car” (mașina ponei). Mustangul, al treilea nume ca vechime care este și acum produs de Ford, a trecut prin multe schimbări până a ajunge la a cincea generație. Numele se trage de la avionul de luptă P-51 Mustang din Al Doilea Război Mondial, al cărui fan era stilistul mașinii: Pres Harris. O altă propunere de nume a venit, se pare, de la Robert J. Egger, un alt om important în companie. Acesta a primit cadou o carte numită „The Mustangs” de la care i-ar fi venit ideea numelui. În Germania nu s-a putut folosi numele până în 1978 iar până atunci a fost vândut în Germania sub numele „T-5”.

1964: Geraldine Mock a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii.

1969: Alexander Dubček, părintele “Primăverii de la Praga”, a fost înlocuit în funcția de prim–secretar al CC al PC din Cehoslovacia de către Gustav Husak.

1969: Shirhan Sirhan a fost condamnat pentru asasinarea lui Robert F. Kennedy.

1970: Nava spațială Apollo 13, care a suportat un eșec, s-a întors pe Terra în siguranță.

1975: Războiul Civil Cambodgian se sfârșește: Khmerii Roșii au preluat puterea la Phnom Penh, instituind cel mai cumplit regim de teroare din sec. XX, care a plasat Cambodgia în umbra istoriei contemporane.

Khmerii Roșii (în khmeră “Khmer Krahom”) a fost numele dat adepților Partidului Comunist din Kampuchea, partid care a condus Cambodgia între 1975 și 1979, în frunte cu Pol Pot, Nuon Chea, Ieng Sary, Son Sen și Khieu Samphan. Regimul condus de Khmerii Roșii în această perioadă a fost denumit Kampuchea Democrată.

Această organizație a rămas în istorie pentru ingineriile sale sociale soldate cu genocid. Tentativele sale de reformă agricolă au dus la o foamete generalizată, iar insistența de a se autoîntreține, chiar și în ce privește medicamentele, a dus la moartea a mii de oameni de boli vindecabile, cum ar fi malaria. Execuții brutale și arbitrare, precum și tortura comise de cadrele regimului împotriva a ceea ce percepeau a fi elemente subversive, sau în timpul epurărilor între 1976 și 1978, sunt considerate genocid. Partidul Comunist din Kampuchea a constituit conducerea secretă a Khmerilor Roșii, numele său oficial fiind cunoscut doar câtorva membri ai săi: ei se autodenumeau Angkar (organizația) și și-au anunțat oficial existență abia în 1977, la aproape doi ani după proclamarea statului Kampuchea Democrată.

1982: Patriația Constituției canadiene in Ottawa prin Proclamația Reginei Elisabeta a II-a, care domină și Canada.

1986: Războiul de trei sute și treizeci de ani dintre Olanda și Insulele Scilly s-a terminat.

1991: Delegației Parlamentului României s-a acordat statutul de delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14 noiembrie 1998, AAN și-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO).