Întorcându-se în țară mai devreme decât era prevăzut, avionul prezidențial cu Nicolae și Elena Ceaușescu la bord a aterizat pe Aeroportul Otopeni pe 5 martie 1977, la ora 08:15, secretarul general al PCR fiind informat atât despre situația creată ca urmare a puternicului cutremur, cât și despre măsurile adoptate în urma Decretului de instituire a stării de necesitare pe teritoriul României Socialiste. De la aeroport, tovarășii din conducerea de partid și de stat s-au îndreptat spre zona centrală a Capitalei, care a avut cel mai mult de suferit de pe urma seismului, aceștia parcurgând pe jos bulevardele Magheru, Bălcescu, Republicii, Piața Universității și strada Academiei.
Ion Dincă la raport
La ora 08:50 a început Ședința Comitetului Politic Executiv al CC al PCR la care, pe lângă Nicolae și Elena Ceaușescu, avea să participe Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioara, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Ianoș Fazekaș, Ion Ioniță, Manea Mănescu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pățan, Dumitru Popescu, Gheoghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Ștefan Andrei, Ion Coman, Teodor Coman, Mihai Gere, Nicolae Gioșan, Vasile Pantilineț, Ioan Ursu, Aurel Duma și Ion Stănescu. În cadrul acestei ședințe, Ion Dincă, prim-secretar al Comitetului municipal București al PCR și primar general al Capitalei avea să prezinte situația din principalul oraș al României:
„Pe Capitală, tovarășe secretar general, 884 de apartamente avariate. Clădiri evacuate care sunt supuse prăbușirii în număr de patru, plus două spitale dărâmate. La ora actuală sunt 259 de morți, răniți 1.361. Ca morți vor fi mult mai mulți după ce vom avea rezultatul final. Avem 25 de stații de alimentare cu energie electrică avariate. Cea mai gravă este la Uzina de Mașini Grele București care are toate transformatoarele avariate. Incendii au fost în număr de opt. Mai era unul azi-dimineață care a fost localizat. Au fost oprite apa, gazele și energia electrică.
Măsuri luate: pentru internarea oamenilor am folosit șapte spitale, școlile și liceele, le-am asigurat cu pături, am adus cantități însemnate de vată, meșe, truse de ajutor medical. Pentru înlăturarea avariilor au fost mobilizate unitățile de construcții din Capitală, au fost puse în stare de alarmă ICRAL-urile. Am dat până dimineața energie electrică pentru marile obiective industriale, cu excepția avariilor care trebuie înlăturate. Avarii mari sunt înregistrate la Întreprinderile «23 August», la Republica, la Fabrica de cable, unde s-au dărâmat plafoanele, inclusiv la cele două centrale termice: Grozăvești și centrala termică sud. Aici s-au luat transformatoarele de energie. Am dat apă în cea mai mare parte a Capitalei. Am asigurat și am dat în primul rând apă pentru marile obiective industriale cu excepția Fabricii de lapte și UMGB-ului unde cărăm cu cisternele. S-au luat măsuri ca transportul de dimineață să funcționeze în condiții bune pentru a ajunge muncitorii la fabrici. Am luat, de asemenea, măsuri ca aprovizionarea cu lapte pentru populație să nu lipsească. Nu am lipsuri la preparatele de carne, conserve, cu toate că cele din magazine sunt într-o proporție foarte mare avariate. Am scos dimineața laptele, se consumă în medie 320.000 de litri pe zi, am însă 350.000 de litri de lapte în Capitală.”
© Arhivele Naționale ale României, Fond CC al PCR – Albume foto Nicolae Ceaușescu – Activități în țară, AF nr. 2/1977 vol. 1, foto nr. 017
Prioritățile secretarului general
La rândul său, Nicolae Ceaușescu avea să traseze tovarășilor prezenți următoarele indicații: „Trebuie să găsim măsuri în continuare să scoatem lumea de sub dărâmături și aceasta cu prioritate. Acolo unde au fost și magazine, în măsura în care nu sunt stricate să se scoată totul. Am văzut la un magazin unde nu mai era rost să mai rămână mobile etc., să evacuăm imediat imobilele. Al doilea lucru: să facem o comisie imediată pentru a identifica toate blocurile care au avarii și evacuarea imediată a populației pentru că dacă mai vine un cutremur și de intensitate mai mică, se pot produce pagube. Asta este valabil nu numai pentru București, ci și pentru celelalte județe care au avut de suferit. Să oprim în București complet aprovizionarea cu gaze, până nu vom face verificări, pentru că deja nu este prea frig și se vor produce incendii. Să punem la punct energia electrică, alimentarea cu apă și canalizarea pentru a asigura măsurile necesare de igienă. Însă să raționalizăm deocamdată consumul de apă. Să punem brutăriile în funcțiune ca să asigurăm pâine și să vedem, în general, toate problemele aprovizionării, sub control, să nu lăsăm pe nimeni să facă stocuri.”
De asemenea, secretarul general indica și faptul ca „din spitale, toată lumea care stă în semiinternate, să fie trimiși imediat acasă pentru a putea să folosim spitalele pentru răniți. Începând cu Eliasul să scoatem totul și să folosim pentru accidentați. Pentru a putea să facem față să vedem la câteva institute să trimitem studenții la muncă și să luăm căminele care sunt bune și să le dăm la cetățeni. Să vedem în două ore și cum dăm aceste locuințe ca să putem adăposti populația, să vedem și câteva blocuri care sunt finisate dintre acestea noi, fără o repartiție propriu-zisă. Vom vedea după aceea. […] Trebuie luate măsuri pe linie de partid, UTC, cu sindicatul ca oamenii să nu stea pe străzi. Trebuie să-i evacuăm pentru a nu încurca circulația, să organizăm echipe pentru că numai armata nu poate face față singură.”
© Arhivele Naționale ale României, Fond CC al PCR – Albume foto Nicolae Ceaușescu – Activități în țară, AF nr. 2/1977 vol. 1, foto nr. 021
În teleconferința ținută începând cu ora 10:00 cu primii secretari ai comitetelor județene de partid, Nicolae Ceaușescu avea să indice faptul că „trebuie acționat cu toată hotărârea, disciplinat, trebuie ca oamenii să dea dovadă de calm, să meargă fiecare la locul său de muncă, iar acolo, în localitățile unde avem avarii grave să se treacă și la formarea de detașamente de lucru organizate pentru a înlătura cât mai rapid toate aceste urmări. În ceea ce privește problema refacerii și reparațiilor, vom discuta ulterior. Nu trebuie să ne grăbim de a începe să le reparăm la voia întâmplării, să le cârpim, să astupăm fisuri. Va trebui să facem aceasta după ce vom face o verificare temeinică pentru a stabili ceea ce trebuie să facem. Ceea ce trebuie făcut acum este să se aducă geamuri. Acolo unde sunt avarii grave să nu se treacă la remediere până nu se stabilește dacă sunt posibile și cu toate garanțiile de rezistență corespunzătoare.”
Bilanțul provizoriu al cutremurului
Conform unei note a Ministerului Sănătății din 5 martie, ora 20:00 în București fuseseră accidentate un număr total de 2.605 persoane din care erau internate în spitale 847. Numărul persoanelor decedate era de 374, din care 111 la spital. La nivelul întregii țări, se înregistraseră 73 de decese, în vreme ce 670 de persoane accidentate erau internate în unitățile sanitare.
Bibliografie
Arhivele Naționale ale României, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, Dosarele nr. 18, 19 și 289/1977.
Foto deschidere: Nicolae și Elena Ceaușescu vizitează blocul căzut de lângă Universitate
© Arhivele Naționale ale României, Fond CC al PCR – Albume foto Nicolae Ceaușescu – Activități în țară, AF nr. 2/1977 vol. 1, foto nr. 026