3 martie în istorie

 1075: “Dictatus papae” prin care se proclamă autoritatea universală a papei.

1431: Eugeniu al IV-lea devine papă.

1585: Este inaugurat Teatrul Olimpic din Vicenza, realizat după planurile arhitectului Andrea Palladio.

1845: Florida devine al 27-lea stat al S.U.A.

1875: La Opéra Comique din Paris, a avut loc premiera operei Carmen de Georges Bizet.

 Georges Alexandre César Léopold Bizet (n. 25 octombrie 1838, Paris — d. 3 iunie 1875, Bougival-Paris) a fost un compozitor francez al erei romantice, celebru mai ales datorită operei sale Carmen. Tatăl său era profesor de canto, iar mama pianistă amatoare. A început studiile muzicale la vârsta de 9 ani la Conservatorul din Paris, avându-l profesor de compoziție pe Jacques Halévy, cu fiica căruia se va căsători în 1869. În 1857 obține importantul Premiu al Romei și studiază timp de trei ani în Italia. După întoarcerea la Paris, se dedică compoziției și își câștigă existența ca profesor particular de muzică. În urma unei infecții cronice a amigdalelor, face un reumatism articular acut cu complicații cardiace și moare la 3 iunie 1875, în vârstă de numai 36 de ani, trei luni după premiera operei sale Carmen. Este înmormântat la cimitirul Père Lachaise din Paris.  

Printre cele mai cunoscute opere se numără “Les pêcheurs de perles” (“Pescuitorii de perle”, 1863), “La jolie fille de Perth” (“Frumoasa fată din Perth”, 1867) și “Djamileh” (1872). Opera Carmen (1875), bazată pe o nuvelă de Prosper Mérimée, a rămas până în prezent cea mai importantă creație a sa, deși la premiera din Paris nu s-a bucurat de prea mult succes. Totuși, în același an, după moartea lui Bizet, opera înregistrează un succes triumfal pe scena Operei de Stat din Viena. Pentru contemporani, trăsăturile veristice ale operei au stârnit la început indignare, întrucât intriga operei are loc într-un mediu de țigănci cu moravuri ușoare, muncitoare la o fabrică de țigarete, dezertori, contrabandiști. Doar toreadorul corespunde idealului unui erou de operă. Prin folosirea unor motive muzicale caracteristice, ca Habanera și Seguidilla, Bizet deschide drumul adoptării muzicii tradiționale spaniole, care a făcut școală până în secolul al XX-lea, în special prin compozitorii francezi Emmanuel Chabrier sau Maurice Ravel, sau compozitorul rus Ceaikovski.

1904: Kaiserul Wilhelm al II-lea al Germaniei a devenit prima persoană care a înregistrat un document politic folosind fonograful lui Thomas Edison.

1907: Răscoalele țărănești din 1907: A avut loc prima mare ciocnire dintre răsculați și armată, la Pașcani. Țăranii arestați au fost eliberați de către muncitorii ceferiști de la depoul local.

1916: A avut loc premiera piesei „Patima roșie”, de Mihail Sorbul, la Teatrul Național din București.

1918: Rusia bolșevică și Puterile Centrale au semnat tratatul de la Brest-Litovsk, prin care Rusia a ieșit din Primul Război Mondial.

Tratatul de la Brest-Litovsk a fost un tratat de pace semnat pe 3 martie 1918 la Brest, (cunoscut în epocă cu numele de “Brest-Litovsk”), între Rusia și Puterile Centrale, marcând ieșirea Rusiei din primul război mondial.

Tratatul a devenit practic nul până la sfârșitul anului dar, importanța lui majoră, deși neexistentă în intențiile semnatarilor, a fost aceea de declanșator al procesului de cucerire a independenței Finlandei, Poloniei, Estoniei, Letonie și Lituaniei.

 1952: A apărut primul număr al revistei Time.

Time, al cărui nume se scrie de fapt cu majuscule TIME, este o revistă săptămânală americană, similară în subiectele abordate și stil cu Newsweek și U.S. News & World Report. Time este publicată simultan în Canada, având o secțiune de reclamă total diferită de cea din Statele Unite ale Americii. Revista a fost publicată prima oară la data de 3 martie 1923 și este deținută de gigantul media Time Warner, prin subsidiara Time Inc. Tirajul revistei în anul 2007 a fost de 3.374.505 de exemplare tipărite săptămânal, față de 4.038.508 exemplare în anul 2005.

Există o ediție europeană, cunoscută anterior sub numele de Time Atlantic, care este publicată la Londra. Time Europe acoperă subiecte referitoare la Orientul Mijlociu, Africa și, începând cu 2003, America Latină. Există, de aemenea, o ediție dedicată Asiei, Time Asia, cu sediul în Hong Kong. Varianta Oceaniei, publicată la Sydney, acoperă Australia, Noua Zeelandă și toate Insulele Pacificului. În anumite campanii de reclamă, revista a sugerat că literele TIME sunt un acronim (mai exact, un backronym) pentru “The International Magazine of Events,” în română, Revista internațională a evenimentelor. Richard Stengel este editor șef al revistei Time; Priscilla Painton, Adi Ignatius și Michael Elliott sunt actualii editori șefi adjuncți.

1955: Elvis Presley apare la tv pentru prima dată.

1995: Accidentul de la Balotești, catastrofă aeriană soldată cu 60 de morți.

Accidentul de la Balotești a fost o catastrofă aeriană produsă pe 31 martie 1995 prin prăbușirea unui avion Airbus A310 (cursa TAROM 371), care decolase, în jurul orei 9.00, de pe aeroportul București Otopeni cu destinația Bruxelles/Brüssel.  La două minute după decolare, la 20 kilometri nord de municipiul București, în dreptul localității Balotești, avionul a intrat în picaj. Toți pasagerii (trei americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români și 32 de belgieni, printre care un copil de șase ani și un altul de patru luni), precum și toți membrii echipajului, și-au pierdut viața.

Cauze oficiale: defecțiune la motoare (tracțiunea asimetrică a motoarelor), posibila incapacitate (medicală) a pilotului comandant survenită în timpul zborului și comenzile insuficiente efectuate de către copilot în condițiile apariției primilor doi factori. Pilotii in acea zi erau Comandantul Liviu Batanoiu (49 de ani) si Copilot-ul Ionel Stoi (44 de ani)

 Factori de influență

METEO: Aripi contaminate (gheață). Vizibilitate redusă și plafon foarte jos (~600m, 60m, cu ninsoare moderată).

TEHNIC: de câteva zboruri maneta de comandă a motorului stâng se reducea, fără motiv cunoscut, chiar cu A/T cuplat.

NAVIGAȚIE: APP de obicei autoriza virajul stânga direct spre punctul de părăsire a spațiului APP BUCURESTI și urcarea spre FL100 limita sa superioară de control.

În condiții de zbor IFR (numai după aparate), virajul inițiat prin comanda rozetei HDG a A/P a fost pe partea motorului ce se reducea, deci favorizând virajul și înclinarea, forțele asupra piloților fiind naturale – de așteptat.

Prin înclinare continuă, avionul se indrepta spre pământ pe o traiectorie aproape verticală.