Sâmbătă, 19 martie 2016, a avut loc la Casinoul din Sinaia lansarea cărții Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie, scrisă de arhitectul Dan Manea. Printre cei care au luat cuvântul în cadrul acestui eveniment s-au aflat autorul cărții, Dan Manea, primarul orașului Sinaia, Vlad Oprea, precum și directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, istoricul Adrian Majuru.
Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie este o carte-document, cu aproape 1.000 de policromii și 3.000 de referințe, care te poartă printr-o lume demult apusă și totuși actuală. O lume devenită istorie, pe care totuși o regăsim lângă noi și acum. O lume în care zidurile și-au păstrat, cu statornicie, istoriile – unele cunoscute, altele mai puțin (sau chiar, uneori, deloc) știute. O lume în care zidurile vorbesc, păstrând – la prima vedere – o tăcere absolută.
“Nu poți prețui, dacă nu cunoști” – acesta este motto-ul care l-a călăuzit pe arhitectul Dan Manea în demersul scrierii acestei cărți, ce a durat nu mai puțin de trei ani, din dorința de a dezvălui tuturor celor dornici să descopere dincolo de ceea ce se vede cu ochiul liber, ce înseamnă orașul Sinaia și modul în care el îmbogățește patrimoniul universal. Sinaia este genul de oraș în care a fi arhitect este un privilegiu, iar această carte este de fapt, o declarație de dragoste. Nu e suficient să privești un oraș care să îl poți vedea. Așa se face că, după mulți ani, să pot vedea Sinaia, am trăit revelația unui alt oraș, în care străzile îmi vorbeau, casele-mi spuneau povești, iar umbrele oamenilor pe care îi întâlneam semănau teribil cu Carol I, cu Ferdinand, cu Iorga, cu Caragiale sau cu Enescu.
- Un scurt interviu cu arhitectul Dan Manea – arhitectul cuvintelor și al imaginilor
Stimate domnule Manea, cum v-ați hotărât să scrieți această carte „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”?
Ca să fiu sincer, n-am avut niciodată în gând să scriu și atât mai mult să scriu o carte. S-a întâmplat și mă bucur că s-a întâmplat. Privind și urmărind Sinaia, mi-am dat seama, la un moment dat, că o carte despre Sinaia trebuie scrisă. Cartea nu este o monografie, deși are foarte multe informații legate despre trecutul orașului, nu este nici un album de fotografii, deși are aproape 1.000 de ilustrații dintre care multe sunt vechi. Este, dacă vreți, o plimbare la pas prin istoria orașului văzut prin ochii unui arhitect îndrăgostit de Sinaia. Cam asta este cartea: O invitație la călătorie și la plimbari prin Sinaia.
Arhitectul Dan Nicolae Manea
Care au fost sursele dvs. de documentare?
S-au mai scris câteva monografii despre Sinaia, iar ele au constituit sursele. După aceea, au fost oamenii. Oamenii care știu atât de multe povești, oameni care au foarte multe imagini ale orașului vechi, și, începând să cunoști orașul, ajungi să-l iubești mai mult, îți dorești să-l cunoști mai mult și tot așa.
Care considerați că este cel mai puțin cunoscut, cel mai ascuns monument de ochii turiștilor și care trebuie promovat pentru a fi apreciat după adevărata sa valoare?
Dacă ne referim la monumentele istorice, cea mai amărâtă clădire, din punctul meu de vedere, este Vila Robescu. Finalizată în 1897, Vila general Ion Robescu este singura construcție din Sinaia proiectată de arhitectul Ioan Mincu și una dintre cele mai puțin de 15 proiecte realizate pe parcursul unei activități de aproape 30 de ani de către marele arhitect român. Nu cred că sunt 10 sinăieni care știu unde este această casă. Și din păcate este foarte amărâtă, nu doar uitată, părăginită. Însă poate avea o soartă bună așa cum a avut, de curând, Crucea de pe Molomoț, care a stat și ea vreo 50 de ani ascunsă. Și iată că acum este pusă la loc de cinste și deja a reintrat în circuitul de vizitare al orașului.
Sinaia, Orașul Elitelor… Care sunt elitele pe care le vom regăsi în paginile acestei cărți?
Elitele încep cu familia regală, trec prin mari personalități politice și istorice și continuă cu scriitori și artiști – toți au populat de-a lungul vremii orașul Sinaia. Tot ce vă pot spune este faptul că aceste elite au fost, sunt și vor fi atrase de orașul Sinaia.
- Sinaia. Regalitate. Investitori
Primarul orașului Sinaia, Vlad Oprea a declarat, cu ocazia lansării acestei cărți, că, deși Sinaia este un oraș cu o istorie relativ recentă, în acest oraș s-au întâmplat foarte multe evenimente importante. S-au scris pagini din istoria țării noastre. Anul acesta este un an foarte important pentru Sinaia: se împlinesc 150 de ani de regalitate. La Sinaia au închis ochii doi regi ai României – Carol I și Ferdinand. Tot la Sinaia, Carol al II-lea și Regele Mihai s-au născut. Sinaia este leagănul familiei regale. De aceea, pe 10 Mai, celebra petrecere de la București a familiei regale va fi ținută la Sinaia și va fi deschisă tuturor. Așadar, vă invit, alături de familia regală, să participăm pe data de 10 Mai la acest eveniment, iar apariția acestui proiect cultural Sinaia, Orașul Elitelor este binevenită și în cadrul acestui moment extrem de important.
Directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, istoricul, antropograful şi jurnalistul Adrian Majuru a afirmat că este un lucru complicat să explici cum se vede Sinaia din perspectiva vremurilor mai vechi și mai noi, deoarece vechea Românie nu numai că nu avea monografii detaliate ale orașelor sau cum pulsa viața într-un oraș cosmopolit. Dar sunt cazuri foarte interesante, așa cum este cazul orașului Sinaia, care, din punctul meu de vedere, a avut o perspectivă de neegalat de către un alt oraș. Invenstitorii sunt un element cheie în Sinaia. Dacă începutul a fost dat sub un domnitor fugar care căuta refugiu, Constantin Cantacuzino, care, deși era foarte bogat, a preferat o biserică în creierul munților, doar cu câteva chilii, unde să se ascundă, unde să nu se mai știe nimic de el câteva luni pe an, aș vrea să vă spun că, la nouă generații distanță, un alt Șerban Constantin Cantacuzino, în vârstă de de 58 de ani, revine în Sinaia. Nouă generații de investitori. Faptul că familia domnitoare a ales acest loc a însemnat un transfer de personalitate de neegalat.
Investitori – asta a însemnat o logistică fantastică. Această clădire (n.a. – Casinoul din Sinaia) a făcut parte din logistică, și la fel și această sală. Un investitor, dacă dorea să își dezvolte o afacere în România, nu era suficient să aibă capital în Occident, ci trebuia întâi să captiveze bunăvoința celor de aici. Și atunci, prima lui investiție era să fie cât mai aproape de acela care trebuia să își ofere bunăvoința: capul familiei regale. Era o notorietate, așadar devenea o foarte bună reclamă. Și atunci urmărești două lucruri: unde sunt reședințele. Cea principală este la București, pe Calea Victoriei. Dar unde este reședința lui de vară? Unde își petrece el sărbătorile de iarnă? La Sinaia. Unde este Sinaia? Pe Valea Prahovei. Luăm o hartă și mergem acolo și prospectăm piața imobiliară. Veți observa că toate casele au personalitate și o personificare. Nu poți să nu le vezi, să nu le distingi. Majoritatea au trimitere către arhitectura germană. De exemplu, Opler, ca să-și dezvolte afacerea de la București, și-a construit o casă la Sinaia. Și-a cumpărat un loc la Casino, în această sală de teatru, la lojă și și-a pus numere. Așa au făcut toți. Și apoi a încercat să câștige bunăvoința politicienilor care aveau reședința aici, pe urmă a regelui. Drept urmare, avem o societate care vine, tranzacționează, face politică și decide departe de orașul-capitală, retrasă în saloanele acestui oraș, fie private, fie instituții publice și luau hotărâri pentru întreaga țară. Așa a făcut și Carol al II-lea mai târziu, și Regele Mihai înainte să vină la București, și-a adunat consilierii și a putut lua decizia din ziua de 23 august.
Sinaia a avut șansa să fie lucrată în filigran, pe fiecare stradă, în fiecare reședință. Era un mod de viață. Nu era vorba de afișare și de manevrare a simbolurilor vestimentare sau a tehnologiilor care erau în desfășurare. Este ca atunci când aduci în casa ta oaspeți – fiecare lucru este important: de la un pahar, la băutura fină sau accesoriul vestimentar pe care îl folosești. Sunt cutume. Nu le înveți în școală. Le înveți în familie și în anturajul familiei. Aceste detalii sunt prezente în carte și Sinaia își recuperează prin investitori atât istoria, cât și modul de viață.
- Cartea Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie
Incursiunea prin istoria orașului Sinaia se face lin, dând cu mare grijă paginile în care fotografiile vorbesc de la sine, în care informațiile interesante nu îți dau nicio clipă de răgaz. Orașul în care, pe vremuri, casele nu aveau numere poștale, ci purtau numele proprietarilor, nume de flori sau de femei, este considerat astăzi ca fiind orașul cu cele mai multe monumente istorice pe cap de locuitor.
După cum apreciază academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, Sinaia a fost unul dintre acele paradisuri cu care orice ţară se laudă. Este un omagiu adus unei localităţi care a fost şi locul unor extraordinare evenimente istorice. Este o carte care te îmbie să te duci la Sinaia nu numai ca să te destinzi sau să te bucuri de priveliştile pe care ţi le oferă, ci şi ca să porneşti în pelerinaj într-un loc istoric de o deosebită importanţă.
Directorul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru, consideră că autorul cărţii Sinaia, Oraşul Elitelor a reuşit să surprindă toate detaliile care au făcut din această aşezare un oraş diferit de celelalte oraşe ale României. Acest diferit este cartografiat cu atenţie şi sensibilitate, oferindu-i cititorului opţiunea de a călători prin povestea ilustrată a Sinaiei, fără ca distanţele să diminueze senzaţia de apropiere afectivă. Volumul are parfumul unei monografii ilustrate şi povestite a Sinaiei, situându-se la graniţa dintre un studiu monografic, o carte de călătorie şi un album.
Carte este însoțită de o hartă extrem de detaliată, iar cu ajutorul acestei hărți cititorul poate străbate cu ușurință Sinaia – drumețiile urbane prin istoria și cotidianul unui astfel de loc încărcat de istorie pot fi făcute acum urmând trasee turistic-culturale. Traseele sunt patru și, marcate fiecare cu câte o culoare, indică drumul pe care să îl urmăm. Vi le voi prezenta pe scurt, lăsându-vă pe dvs. să le descoperiți în totalitate:
Primul traseu este prin istoria orașului, începând cu urmele primelor așezări monahale păstrate în monumente precum Crucea Molomoț sau Mănăstirea Sinaia, până către emblematicul Castel Peleș, mărturie a statutului de ”capitală de vară” și reședință regală pe care le deținea Sinaia. Cel de-al doilea traseu corespunde preumblării la șosea și reprezintă zona tradițională de promenadă a vilegiaturiștilor, care pot descoperi de-a lungul bulevardului Carol I, ipostaze de nou și vechi, de istorie și cotidian. Turul clădirilor centenare este prezentat de cel de-al treilea traseu, care este de fapt o rememorare a începutului de secol al XX-lea, epoca de aur a Sinaiei, definită în această ipostază de clădirile ei emblematice (Hotel Regal, Hotel Palace, Hotel Caraiman, Casino) grupate în jurul parcului central rămas până azi principala atracție a stațiunii, dar și de amintirea clădirilor dispărute de aici (Vechiu Hotel Sinaia, Terasa și Casinoul Riegler, prima ”casă de sănătate” a Prințului Dimitrie Ghica ori Băile de Hidroterapie). Orașul ca un amfiteatru îl puteți admira dacă veți urma cel de-al patrulea traseu: o drumeție fascinantă pe pantele împădurite.
Un fapt deosebit, care merită neapărat menționat este acela că harta nu se rezumă doar la trasee, ci cuprinde și principalele monumente istorice, în număr de 127 – denumirea lor, adresa, stilul arhitecturii, precum și locul unde pot fi reperate pe hartă, dar și curiozități legate de acestea.
Spre exemplu, știați despre Casinoul Sinaia că a fost dat în folosință în 1913 și că fost construit de Eforia Spitalelor Civile (prin Societatea Sinaia) după planurile arhitectului Petre Antonescu? Clădirea se află pe locul vilei prințului Dimitrie Ghica, ce a fost demolată cu această ocazie. Din încasările Casinoului, care în anii ’30 atinseseră apogeul lor din toate timpurile (cca 800 de jucători pe zi) își luau cotă parte Eforia Spitalelor Civile, care le dirija pentru funcționarea propriilor spitale ce asigurau asistență medicală gratuită, dar și Primăria, care le folosea pentru buna întreținere și înfrumusețare a orașului. Din ordinul președintelui comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, Casinoul este închis definitiv în 1947.
Sau cunoșteați faptul că Vila Emil Costinescu a fost dată în folosință în 1892, fiind construită de fruntașul liberal, cel mai important industriaș local, al cărui nume îl poartă? Emil Costinescu a fost fondatorul primelor fabrici din Sinaia: Fabrica de cuie (1891), Fabrica de cherestea (1879), Fabrica de var hidraulic (1886). În această casă, la 21 iulie 1914, a avut loc ședința Consiliului de miniștri condusă de I.C. Brătianu în care s-a hotărât neutralitatea României la începutul Primului Război Mondial.
Așa cum spuneam la începutul acestei prezentări, cartea Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie te poartă printr-o lume demult apusă și totuși actuală. O lume devenită istorie, pe care totuși o regăsim lângă noi și acum. O lume în care zidurile vorbesc, păstrând, la prima vedere, o tăcere absolută…. Însă, dacă ar putea vorbi, zidurile monumentelor istorice ar fi cei mai fideli cronicari ai vremurilor de demult, cronicari cu un trecut devenit un prezent continuu…
- Despre autorul Dan Manea
Absolvent al Institutului de Arhitectură ”Ion Mincu” şi al Şcolii populare de artă din Bucureşti, secţia DESIGN, arhitectul Dan-Nicolae Manea este unul dintre cei mai cunoscuţi şi preţuiţi arhitecţi de pe Valea Prahovei.
De numele său se leagă o serie de iniţiative de educare şi salvgardare privind monumentele de arhitectură printre care amintim: campania “Daţi un ban pentru Caraiman”, pentru restaurarea Monumentului Eroilor de pe Caraiman, programul intitulat ”restituiri” privind restaurarea unor piese de mobilier urban din perioada Carol I (băncile din piatră din Sinaia, Buşteni şi Azuga, fântana de lângă Mănăstirea Sinaia, crucea din piatră de pe Molomoț), restaurarea capelei Ion Florescu şi amenajarea parcului Alina Ştirbei.
Membru fondator al Ordinului Arhitecţilor din România • Uniunea Arhitecţilor din România • Membru al Registrului Urbaniştilor din România şi al Uniunii Arhitecţilor din România • Membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România • Preşedinte 2015-2016 Club Rotary Valea Prahovei • Preşedinte al Fundaţiei Reviva şi al Asociaţiei Casa Arhitecţilor
Iniţiator al campaniei de informare şi monitorizare SALVAŢI SINAIA, a scris peste 100 articole săptămânale în presa zonală. Cu un stil relaxat, din care exultă pasiunea pentru conservarea valorilor naţionale, Dan-Nicolae Manea şi-a invitat constant cititorii, de-a lungul timpului, la incursiuni spaţio-temporale care le-a schimbat acestora pentru totdeauna percepţia asupra locului şi rolului jucat de oraşul Sinaia în spaţiul european.
Alice – Diana BOBOC
Articolul se regăsește și pe site-ul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: