În perioada 4 – 5 iunie 2015, la Constanța s-a desfășurat cea de-a II-a ediție a Sesiunii naționale de comunicări științifice „Tradiție, Istorie, Armată”, organizată de către Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”.
Printre lucrările participante care au fost publicate în cartea „Tradiție, Istorie, Armată”, (coord. conf. univ. dr. habil. Olimpiu Manuel Glodarenco), s-a numărat și cercetarea științifică intitulată „Blitzkrieg-ul văzut din spatele obiectivului. Corespondenții de război germani în anii celui de-Al Doilea Război Mondial”, cercetare realizată de Mihăiță Enache.
Al Doilea Război Mondial a fost cea mai sângeroasă confruntare militară din istorie, fiind și cel mai bine prezentat din punct de vedere documentar: milioane de fotografii, kilometri de filme, tone de reviste, ziare şi alte materiale de propagandă ce au fost utilizate pentru ridicarea moralului trupelor celor două tabere angrenate în conflict. Tactica nu era nouă. În Primul Război Mondial, corespondenţii de război (și implicit presa) atât ai Antantei, cât şi cei din cadrul Puterilor Centrale au fost înregimentați politic, practicând o propagandă fără limită în exagerări. În ajunul celui de-Al Doilea Război Mondial în Germania, precum și în statele aliate ale Axei, presa a fost înrolată pentru a prezenta efortul de război, concomitent cu abandonarea oricărei dorințe de independență, libertate și obiectivitate. Astăzi, multe dintre instantaneele ce întregesc tabloul acestui război sunt disponibile în mediul online, însă, deși sunt atât de ușor de accesat, puţini sunt cei care se întreabă de către cine şi cum au fost realizate. Lucrarea de față îşi propune să analizeze, pe scurt, viaţa şi activitatea corespondenţilor de război germani, în anii celui mai distructiv conflict armat din istorie. (…)