Miercuri, 25 martie 2015, la Athénée Palace Hilton din București va avea loc licitația „Epoca de Aur” 2015, informează un comunicat Artmark trimis redacției Redescoperă Istoria.
Organizatorii precizează că licitația este una a contrastelor și a ilustrării poveștii poporului român din mai multe perspective, fiind totodată dedicată amintirii unei perioade marcante din istoria românilor, fiind prezente atât obiectele din colecția familiei Ceaușescu, care fac referire directă la viața cuplului, cât și relicve ale traiului cotidian al omului de rând.
Piesa centrală a licitației este reprezentată de carnetul de partid al lui Nicolae Ceaușescu. „Cartea de evidență personală a membrului PMR” (Partidul Muncitoresc Român), cum se intitulează documentul, are nr. 16 și conține detalii interesante despre familia viitorului dictator comunist al României care sunt dezvăluite în premieră. Astfel, tatăl lui Nicolae Ceaușescu, Andruță a fost pentru o perioadă membru al PNL (Partidul Naţional Liberal), unul dintre partidele istorice ale epocii, și a fost exclus din PMR pe motiv de atitudine reacționară.
Apărut în anul 1948, ca urmare a unificării Partidului Comunist și a Partidului Social-Democrat, în interiorul Partidului Muncitoresc Român s-a declanșat o luptă pentru putere între grupul comuniștilor „moscoviți”, grupați în jurul unor lideri precum Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, veniți în România alături de Armata Roșie, și grupul comuniștilor din țară, cea mai cunoscută figură fiind aceea a lui Gheorghe Gheorghiu – Dej.
O etapă importană în cadrul acestei lupte a reprezentat-o verificarea membrilor de partid desfășurată între anii 1948 și 1950. Pretextul l-a reprezentat, pe de o parte, excluderea din partid a celor care se înscriseseră în număr foarte mare imediat după 23 august 1944 și pînă în 1946 din considerente conjuncturale și din oportunism, iar pe de altă parte, creșterea numărului muncitorilor în partid.
La Plenara Comitetului Central al PMR din iunie 1948, Gheorghiu – Dej anunța formarea unei Comisii Centrale de Verificare, condusă de Constantin Pârvulescu, care avea în subordine comisii județene. Din Comisia Centrală făcea parte și Nicolae Ceaușescu. În urma verificărilor, erau excluși din PMR peste 190.000 de membri, aproximativ 20% din totalul celor înscriși. Cu acest prilej erau schimbate documentele de identificare ale membrilor de partid, fiind întocmite noi dosare de cadre sau completate cele deja existente. Cel mai probabil, documentul de față a fost întocmit în aceste împrejurări. Trebuie spus că asemenea verificări, după model sovietic, au fost puse în practică în toate partidele comuniste din sfera de influență sovietică.
În 1952 Gheorghe Gheorghiu – Dej reușea să-i îndepărteze din PMR pe principalii săi adversari și să rămână principalul deținător al puterii. Nicolae Ceaușescu a rămas fidel față de Gheorghiu – Dej care l-a promovat în diverse funcții, l-a protejat și i-a încredințat deseori misiuni dificile. În anul 1954 Ceaușescu devenea secretar al Comitetului Central al PMR, poziție care i-a asigurat consolidarea accesului la sfera înaltă a puterii în partid și, mai târziu, în funcțiile de stat.
Documentul reprezintă o raritate, atât pentru specialiști, cât și pentru colecționari și se prezintă într-o foarte bună stare de conservare iar prețul pornește de la 300 euro.
Licitația „Epoca de Aur” prezintă și alte documente inedite, cum ar fi carnetul de identitate și biletul de vaccinare ale lui Manea Mănescu, prim – ministru al României între anii 1974 – 1979 (preț de pornire: 50 euro) sau tichetului de pâine din anul 1955 (preț de pornire: 25 euro). Acest ultim document face parte din seria de măsuri introduse de autoritățile comuniste române pentru a putea monitoriza și raționaliza consumul de pâine. Fiecare membru al unei familii avea dreptul la o jumătate de pâine pe zi. Fiecare zi era notată de către vânzător, asigurându-se astfel că nu se întrecea raţia.
De asemenea, licitația cuprinde și o mulțime de fotografii reprezentând vizite de lucru în țară ale diverșilor lideri comuniști români, inițiativele diplomatice ale cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu (prețuri de pornire de la 50 euro), dar și obiecte personale ale celor doi precum cele două haine de blană de vulpe albastră și argintie (preț de pornire: 900 euro, respectiv 1.000 euro), poșeta și portmoneul Gucciale Elenei Ceaușescu (preț de pornire: 1.200 euro) sau celebra șapcă de „om al muncii” a lui Nicolae Ceaușescu (preț de pornire: 100 euro).
În octombrie 1963, Gheorghe Gheorghiu – Dej și Nicolae Ceaușescu au efectuat o vizită la hidrocentrala Argeș. Cele 85 de fotografii realizate cu acest prilej surprind atât vizita conducătorilor de partid și de stat la hidrocentrală, dar și momente de relaxare ale comuniștilor români.
Un alt album conține fotografii din timpul vizitei lui Nicolae Ceauşescu şi a primului ministru Ion Gheorghe Maurer în zona Ploieşti. Din păcate, albumul nu este datat, dar conține și fotografii ce surprind întâlnirea dintre Nicolae Ceauşescu şi patriarhul Justinian Marina la Mănăstirea Dealul. Justinian Marina a fost cel de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în perioada anilor 1948 – 1977, și totodată, patriarhul care a acceptat colaborarea dintre Biserica Ortodoxă și autoritățile comuniste.
La doar un an de la preluarea puterii de către Nicolae Ceaușescu, România a fost vizitată de prim-ministrul chinez Zhou Enlai. Vizita premierului chinez în România s-a dovedit foarte utilă astfel încât relaţiile diplomatice dintre RSR și Republica Populară Chineză au cunoscut o evoluţie ascendentă, fapt reflectat şi de vizitele la nivel înalt efectuate mai târziu în China. Această vizită a fost foarte importantă pentru politica externă a României, având în vedere faptul că RPC nu era membră CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) şi nici nu participase la Pactul de la Varşovia. Lupta comună a României şi Chinei împotriva şovinismului efectuat de către Moscova a fost una din principalele puncte de dezbatere dintre Nicolae Ceauşescu şi Zhou Enlai, prilej cu care liderul chinez a recunoscut faptul că România avea o poziţie geostrategică dificilă, iar libertatea ei de manevră nu era foarte largă.
Următoarele fotografii sunt realizate începând cu finele anilor ’60 și înfățișează inițiativele diplomatice ale cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, întreprinse după opoziţia manifestată în 1968 faţă de restul statelor membre ale Tratatului de la Varşovia care invadaseră Cehoslovacia la ordinul Uniunii Sovietice. După acest moment, Nicolae Ceauşescu s-a bucurat de atenţia liderului american Richard Nixon. În august 1969, președintele american efectua o vizită în România. Fotografia realizată de agenția de presă Keystone, folosită de presa americană, surprinde momentul sosirii preşedintelui Nixon la Bucureşti.
La un an de la vizita lui Nixon în România, Nicolae Ceaușescu a fost invitat de preşedintele american în SUA cu ocazia sesiunii jubiliare consacrată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea ONU. În această fotografie datată octombrie 1970, soţii Ceauşescu se aflau într-o vizită la fabrica de maşini Ford, construită de-a lungul râului Rouge în Dearborn, Michigan.
La 29 august 1973, Nicolae Ceușescu și Elena Ceaușescu pleacă în vizită oficială într-o serie de țări din America Latină, sub semnul păcii şi al prieteniei. Prima vizită a avut loc în Republica Cuba unde este întâmpinat de Fidel Castro, conducătorul Revoluției cubaneze și șeful statului. De-a lungul anilor, relaţiile lui Nicolae Ceaușescu cu Fidel Castro au căpătat valențe constante, dincolo de raporturile oficiale. Ele au avut o pronunțată încărcătură afectivă. Simpatia și încrederea de care se bucurau preşedintele Fidel Castro si ceilalți veterani ai revoluţiei cubaneze era şi consecinţa directă a apropierii dintre România şi Cuba.
Gerald Ford a fost cel de-al doilea președinte american care a vizitat România. Vizita lui Ford la Bucureşti în august 1975 a urmat Conferinţei de la Helsinki, unde România a participat alături de alte 34 de ţări şi unde s-au dezbătut probleme referitoare la demilitarizarea principalelor puteri şi la îmbunatăţirea relaţiilor diplomatice Est-Vest. Vizita lui Gerald Ford în România a fost prezentată de către propaganda comunistă ca un semn al înţelegerii şi păcii dintre cele două ţări, însă intenţia SUA era una de liberalizare progresivă a României. Pe spatele fotografiei, se află descrierea acesteia din ziarul american în care a fost publicată, menţionând faptul că la ceremonia din Piaţa Victoriei au participat în jur de 230.000 de oameni. Aceste estimări erau desigur false, având în vedere faptul că poporul român nu a mai dat dovadă de acelaşi entuziasm ca în 1969 la vizita lui Richard Nixon la Bucureşti.
Vizita de stat a lui Nicolae Ceauşescu în SUA a dus la încheierea mai multor înţelegeri cu firme americane, inclusiv în cadrul unor societăţi mixte româno-americane, cât şi semnarea unei Declaraţii comune (13 aprilie), difuzată ulterior ca document oficial al Consiliului de Securitate. În timpul convorbirilor, preşedintele Jimmy Carter a venit cu o propunere dezvăluită nouă abia în 2009, de istoricul Ioan Talpeş, în volumul său de memorii. Era vorba de o abordare cu totul nouă a relaţiilor bilaterale. Preşedintele SUA propunea lui Nicolae Ceauşescu să coordoneze trecerea de la o economie socialistă la una capitalistă, România fiind spijinită financiar de un grup de bănci occidentale. În fotografia aceasta, Ceauşescu urmează să ia cuvântul la Casa Albă.
Calendarul vizitelor externe ale lui Nicolae Ceauşescu din anul 1973 a inclus în luna mai Italia, prima vizită oficială în calitate de șef al statului român. Programul a cuprins întâlniri cu preşedintele Giovanni Leone şi premierul Giulio Andreotti, discursuri, participarea la dejunuri şi dineuri date în onoarea sa şi a soţiei de felurite oficialităţi, și vizitarea câtorva fabrici din nordul Italiei (la Genova, Torino şi Milano). Cu ocazia acestei vizite, Elena Ceaușescu a primit un set format din poșetă și un mic portmoneu, din piele de șarpe, piele de vițel întoarsă și alamă aurită, create de celebra casă de modă italiană Gucci, însoțit de o carte de vizită semnată „Giulio e Livia Andreotti”.
Printre obiectele care au fost primite cadou de Nicolae Ceaușescu se numără și un ceas Tressa de mână cu întoarcere manuală, primit de la Ministrul de Interne mexican Mario Moya Palencia. Ceasul face parte dintr-o comandă specială fiind realizat de fabrica de ceasuri Tressa, având o carcasă placată cu aur la 10 microni și mecanism cu 17 rubine și sistem antișoc. Cadranul este embosat și frumos decorat în relief „Estados Unidos Mexicanos”. Ceasul vine însoțit de un certificat al RAPPS și are un preț de pornire de 1.800 euro.
Totodată, Artmark a pregătit și o serie de afișe din Epoca de Aur, care ilustrează cu fidelitate timpurile României comuniste.
„Abuz de produse”
Afișele editate în anii ’70 de Ministerul Sănătății – Institutul de Igienă și Sănătate Publică atenționau cetățenii cu privire la consumul excesiv de alimente, medicamente și alcool, printr-o serie de ilustrații comice, dar reprezentative.
Campanie anti-alcool
Cele șase afișe fac parte dintr-o serie de materiale informative editate în anii ’80 de Societatea Națională de Cruce Roșie a României, în campania de conștientizare în privința riscurilor consumului abuziv de alcool.
Consumului excesiv de carburant
Editate de Automobil Clubul Român în anii ’80 aceste afișe aveau scopul de a convinge conducătorii auto de necesitatea economisirii de carburant prin reducerea vitezei autovehiculelor.
Campanie anti-SIDA
Cele două afișe și broșura fac parte dintr-o amplă campanie inițiată în 1988 de Ministerul Sănătății prin Institutul de Igienă și Sănătate Publică de prevenire și informare a populației cu privire la SIDA și la virusul HIV. Anul 1988 este relevant și datorită faptului că, tot atunci, Organizația Mondială a Sănătății a declarat ziua de 1 decembrie ca zi internațională de luptă anti-SIDA. Cele două afișe promovează fidelitatea în cuplu ca principala metodă de prevenire a bolii.
Licitația „Epoca de Aur” prezintă și o secțiune de pictură reprezentativă pentru școala realist-socialistă românească, printre care se află și opere semnate de Lidia Nancuinschi, Corina Lecca, Constantin Artachino, Ion Panteli Stanciu, Ileana Balotă sau Carol Hübner.
Dimineață la Doftana, Lidia Nancuinschi (1918 – 2003)
Portretul lui Gheorghe Gheorghiu – Dej și Tovarăşa (Ana Pauker), Școala Realist-Socialistă Românească
Oțelari, 1956, Carol Hübner (1902 – 1981)
Metalurgist, 1950, Corina Lecca (1908 – 1990)
Scânteia, anii ’50, Constantin Artachino (1870 – 1954)
Construcţii măreţe (Ridicarea Sălii Palatului), 1959, Ion Panteli Stanciu (1901 – 1981)
Industrializarea agriculturii, Școala Realist-Socialistă Românească
Întâlnire de lucru, Ileana Balotă (1927 – 1996)
Obiectele licitației Artmark „Epoca de Aur” sunt unele ale contrastelor și ilustrează aspecte ale istoriei poporului român din mai multe perspective.
Foto: Artmark