Două autoare britanice, Victoria Clark și Melissa Scott, au adunat într-un volum, lansat recent, obiceiurile culinare ale celor mai cunoscuți lideri de pe glob. Așadar, dacă doriți să mâncați precum mai-marii lumii, trebuie să citiți mai întâi cartea „Dictators` Dinners”. Iată, în continuare, preferințele gastronomice ale unora dintre acești dictatori.

IOSIF STALIN

stalinCina în compania dictatorului comunist rus se desfășura precum o noapte în oraș a unui student: includea jocuri cu băutură, „bătăi” cu mâncarea, cântece și dansuri. Pentru Stalin era o altă modalitate de a-și exercita controlul asupra subordonaților, de a umili oamenii și a le dezvălui slăbiciunile, pentru a-și dovedi superioritatea. „Ghicește temperatura” era unul din jocurile sale favorite, care îi aducea, adesea, pe musafiri până la starea în care nu mai puteau vorbi din cauza beției. Petrecerile sale durau câte șase ore, el făcea mereu excese culinare și alcoolice, iar bucătăria era influențată de rădăcinile sale georgiene, care punea mare preț pe nuci, usturoi, prune și rodii.

ADOLF HITLER

hitler

Foto: observator.tv

Hilter avea o compasiune mai mare pentru animale decât pentru oameni, și nu era un vegetarian convins, cum se spunea până acum. Îi plăcea foarte mult să mănânce carne de porumbel. Bucătarul Dione Lucas, care a lucrat la un hotel din Hamburg, la începutul anilor ’30, spunea că preferata liderului nazist era carnea de pasăre. „Un pui de porumbel umplut era meniul său favorit, de câte ori venea aici și venea des”, a povestit bucătarul șef. Pentru că îi era extrem de teamă că ar putea fi otrăvit, Hitler avea 15 degustători de alimente, pentru a se asigura că mâncarea este „curată”. Doar după ce au trecut 45 de minute și niciunul dintre degustători nu murea, considera că era în siguranță și mâncarea îi putea fi servită la masă.

 KIM JONG-IL

Kim

Foto: mentalfloss.com

Dictatorul nord-coreean era un mare gurmand, dar era unul extrem de crud. Recrutase sute de oameni care să se ocupe de dieta sa, astfel încât el să fie mereu sănătos și într- o formă bună. O mică „armată” de femei a fost angajată pentru a verifica: toate boabele de orez care urmau să ajungă pe farfuria lui trebuia să aibă aceeași mărime, culoare și formă. Orezul trebuia gătit la foc făcut doar cu lemne din copacii de pe un vârf de munte, de la granița chineză. Îi plăcea sushi, pe care îl prefera atât de crud, încât începea să mănânce cât încă peștele era viu. A cerut să i se aducă homari vii, cu elicopterul, până la trenul în care se afla atunci când a traversat Siberia, în drum spre Moscova. De asemenea, se spune că era înnebunit după coniacul franțuzesc.

Continuarea articolului o puteți citi pe site-ul evz.ro