Marți, 23 decembrie 2014, începând cu ora 13:00, la Muzeul Theodor Aman, (strada C.A Rosetti nr. 8), va avea loc deschiderea unei noi săli de expoziție, care vine să completeze întreg patrimoniul casei-muzeu Theodor Aman, și continuă ciclul expozițional “Vindecări miraculoase”, aducând în fața publicului noi tablouri restaurate de specialiștii Muzeului Municipiului București, informează un comunicat trimis redacției Redescoperă Istoria.
Una dintre temele preferate ale pictorului Theodor Aman a fost natura statică cu cireşe. Cu toate că în majoritatea naturilor statice cu această temă pictorul foloseşte nenumărate alte obiecte pentru a întregi compoziţiile, cireşele sunt centrul de interes al picturilor sale.
Puţini privitori îşi pot imagina că pictura lui Aman înseamnă un sumum de elaborări, încercări şi renunţări. Aman nu era pictorul meticulos pe care-l cred mulţi admiratori, ci era un temperament vulcanic, oricând gata să experimenteze noi expresii tematice şi plastice, folosindu-se de o pensulaţie energică, subsumând calităţile de sculptor, desenator şi gravor în gestul pensulei.
Martori ai framântării sale creative putem fi astăzi nu doar învăţând să-i privim opera cu valenţele ei ci, datorită dezvoltării tehnicii de analiză a picturii, pătrunzând prin straturile picturale de suprafaţă, vizibile cu ochiul liber. Astfel, la studiul picturii cu aparatul de reflectografie în infraroşu se descoperă portretul unui personaj feminin pictat de Theodor Aman în alte lucrări ale sale. Acest caz nu este singular în opera lui Aman, ci se întâlneşte în foarte multe dintre creaţiile sale.
În cadrul vernisajului va avea loc și lansarea volumului lui Marian Constantin, „Theodor Aman. Renaștere și edificare”, editura Noi Media Print 2014, a cărei apariție a fost posibilă datorită parteneriatului cu Unarte.
Muzeul „Theodor Aman”, primul muzeu de artă din capitală, a fost deschis oficial la 16 iunie 1908. Clădirea eclectică, asimilabilă în principal tipologiei neoclasice franceze, afişează în partea superioară elemente de decor ce amintesc templul grec (cornişa puternică, sugestia denticulilor, meandrul grec, frontoanele marcate de acrotere, care alcătuiesc coronamentele ferestrelor), precum şi elemente ce se revendică din Renaşterea florentină (volumetria aproape cubică, asemeni celei de la palatele florentine, simetria faţadelor principale, nişele cu statui de pe faţada nordică, prezenţa medalioanelor şi discurilor decorative).
Casa care adăpostește muzeu este casa în care a trăit şi a creat peste 22 de ani Theodor Aman (1831 – 1891), cel care a conceput fiecare detaliu al acestui veritabil „templu al artei”, de la proiectul de arhitectură pus în practică de antreprenorul german Fr. Scheller între anii 1867 – 1869, până la decoraţia exterioară şi cea interioară (vitraliile, pictura murală, medalioanele sculptate pe uşi, pictura aplicată pe uşi, mobilierul sculptat, lambriurile şi soba din atelier, stucatura tavanelor).