Joi, 27 noiembrie, începând cu ora 19.00, va avea loc la Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București, o nouă conferință, cu tema “Segregarea urbană. Ce şi cum în Bucureşti!”, informează un comunicat trimis redacției Redescoperă Istoria.
“Este destul de facil să enumeri lucrurile care par să aparţină Bucureştiului. Scuaruri, parcuri şi pizzerii care clocotesc de oameni. Cafenele stradale şi restaurante etnice. Magazine universale elegante. Metrouri şi pasaje. Autobuze, tramvaie şi troleibuze. Trotuare neastâmpărate. Zgomotul traficului. Zgârie-nori. Mall-uri şi parcuri industriale. Edificii sportive. Oameni îmbrăcaţi noncomformist sau revoltător. Magazine stradale. Slum-uri, ghetouri, cartiere elitiste şi case închiriate. Cerşetori şi drogaţi. Clădiri îmbrăcate în praf. Apa impură de la robinet. Nu trebuie uitate nici sălile de expoziţii, centrele de conferinţe, galeriile de artă sau spaţiile culturale. Colţul găştilor/bandelor, depozitele logistice şi noile centre media. Nici monumentele şi muzeele, ori aleile comerciale şi aeroporturile nu trebuie omise. Şi lista poate continua la nesfârşit. De asemenea, este destul de uşor să enumeri acele adjective care pot da un anumit sens pentru ceea ce este Bucureştiul în general. Rapid, tare, zgomotos, îndrăzneţ. Divers, cosmopolit, superficial. Nenatural, inuman, anonim. Riscant, elegant, orbitor, periculos. Toate aceste cuvinte transmit ceva în funcţie de modul în care este experimentat şi perceput acest oraş; în funcţie de modul în care este el înţeles. Cu toate acestea, este destul de dificil să defineşti ce face Bucureştiul să fie într-adevăr oraş, şi care sunt forţele care fac viaţa să fie cu adevărat urbană.
Ei bine, nu-mi propun să definesc Bucureştiul în adevăratul sens al cuvântului sau să răspund la întrebările legate de viaţa lui în general ci, mai degrabă, îmi doresc să aduc în atenţia tuturor „chestiunea” segregării urbane. Prin urmare, dacă ar fi să ne raportăm la viaţa urbană, subiectul propus are în vedere doar o mică parte a vieţii urbane, care reprezintă doar o rotiţă a complexului mecanism urban. Nu putem înţelege pe deplin Bucureştiul alocându-i chiar şi o mie de adjective sau enumerându-i „lucrurile care par să-i aparţină”. Ceea ce dă cu adevărat valoare unui oraş, este modul în care acesta funcţionează şi maniera în care funcţionalitatea lui îi mulţumeşte pe locuitori. Satisfacerea nevoilor psihice şi fizice creează premisa pentru ca locuitorii să nu caute un loc mai bun; contrar, indivizii părăsesc locaţia pentru a duce o viaţă mai bună şi mai civilizată în altă parte. Iată care sunt motivele pentru care auzim adesea că oraşele din ţările nordice sunt cele mai prielnice locuirii. Şi, totodată, motivul pentru care tot mai mulţi oameni din jurul nostru, locuitori ai Bucureştiului, vorbesc adesea despre dorinţa aprigă de a pleca din oraş.
Segregarea este prezentă în aproape toate oraşele lumii. Însă în unele dintre ele acţiunea ei este aproape insesizabilă, întrucât nu are atât de multe faţete de manifestare. În consecinţă, fără doar şi poate, unul dintre factorii care formează repulsii faţă de Bucureşti este şi segregarea urbană, element esenţial al geografiei sale, motiv pentru care merită explorată, înţeleasă şi conştientizată de către publicul larg.”
Prezintă Viorel Mionel, doctor în geografie, titlu acordat de Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti şi, totodată, lector la Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE). Dintre materiile predate la facultăţi din cadrul ASE merită amintite: geografia economică mondială, geopolitica şi geografia socială (la programul postuniversitar de Economie Socială). Este coautor al lucrărilor Methodology of Interdisciplinary Studies in the Area of Social Sciences (2010, TISCASS, Ruse, Bulgaria), România aşa cum este (2012, Editura ASE) şi autor al lucrărilor Segregarea urbană: separaţi, dar împreună (2012, Editura Universitară) şi România ghetourilor urbane: spaţiul vicios al marginalizării, sărăciei şi stigmatului. Activitatea profesională esta întregită de cele peste 20 de articole ştiinţifice publicate în reviste de specialitate dintre care merită amintite: „The Socio-Spatial Dimension of the Bucharest Ghettos” (Transylvanian Review of Administrative Sciences, 2011), „Pata care devine din ce în ce mai vizibilă. Cazul segregării etnice din ghetoul Pata Rât, Cluj-Napoca” (Sfera Politicii, 2012), „Romania of the Urban Ghettos – Favourite Space for the Amasses of Social Supported Persons” (Journal of Social Economy, 2012) şi „Ghetourile urbane şi alegerile electorale. De ce sunt importante ghetourile pentru oamenii politici?” (Sfera Politicii, 2012). La cele de mai sus se adaugă o serie de comunicări ştiinţifice (în ţară şi străinătate), conferinţe publice şi emisiuni radio.
Intrarea este 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.
Din evenimentele cu Viorel Mionel: https://www.facebook.com/events/744255122291274/?ref=5
Următoarele conferinţe vor fi:
* 04.12.2014 – „Fotograful Franz Mandy” – cu Emanuel Bădescu
* 11.12.2014 – „Cartierele Regiei monopolurilor de stat” – cu Andrei Răzvan Voinea
Detalii găsiţi in documentele atașate și pe pagina de facebook a evenimentului: