Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) găzduiește în perioada 19 noiembrie – 15 decembrie 2014, expoziția „Cotidian de război”, al cărui obiectiv îl constituie oferirea publicului unei reprezentări fragmentare a vieții bucureștene de acum o sută de ani. Deși Europa se aprindea în văpaia războiului, în România și la București se trăia într-o pace aparentă, care a devenit treptat un factor de presiune foarte puternic.
Primul Război Mondial nu a reprezentat numai deplasări de fronturi, situaţii neprevăzute şi succesiuni de evenimente, ci și semnificaţia unor răsturnări radicale, dureroase pentru mentalul colectiv, cu puternice implicaţii în sfera socială și implicit politică.
Primul Război Mondial a avut drept rezultat prăbuşirea unei lumi şi apariţia alteia, unde vechile generaţii nu se puteau regăsi şi adapta. Încercarea de a găsi un refugiu unde timpul să se fi oprit ca prin minune, devenise un reper imaginar pentru generaţiile mai vechi. O situaţie mai grea o avea generaţia care făcuse războiul, o generaţie care la 20 de ani se rupsese definitiv şi iremediabil de cei de acasă. Pe negândite se conturează o barieră între cele două lumi: cei de acasă şi cei din tranşee. Cei din tranşee, după patru sau cinci ani de război, revin acasă cu obiceiuri schimbate şi gânduri radicale. Războiul a bulvesat întregul cotidian, a schimbat caractere, a provocat traume colective puternice.
Fotografie de „familie”: familia regală română și cea imperială rusă
Constanta, 1/14 iunie 1914 (ilustrată de epocă)
Primul-ministru Ion I.C. Brătianu
Regele Carol I pe catafalc
Aspect de la ceremonia înmormântării regelui Carol I
Septembrie 1914
Palatul Artelor din Parcul Carol I ridicat cu prilejul Expoziției Jubiliare „40 de ani de domnie” din 1906, ulterior sediu al Muzeului Militar Național
Podul de peste Dunăre ridicat între 1890-1895 de inginerul Anghel Saligny, una din marile realizări ale domniei lui Carol I
Margareta și Viciu D. Teodorescu, cu fetița Ecaterina, sublocotenent concentrat în Regimentul 1 Cetate
Mobilizarea armatei germane primită cu entuziasm de populație. Toți vedeau un război scurt, victorios
Capturi făcute de germani de la armata rusă în timpul luptelor din septembrie 1914
Atragerea Italiei în război de partea Antantei în 1915 a fost precedată de caricaturi ale pro antantiștilor cum este și aceasta semnată de L. Rizzi și intitulată „Ne a destra, ne a sinistra” – Nici la dreapta, nici la stânga
Prelungirea războiului a obligat ambele părți să mobilizeze din ce în ce mai mulți militari pentru a-i trimite în prima linie
Defilarea la Universitate a trupelor române victorioase
București, 1 decembrie 1918
Pagina finală a Tratatului de alianță semnat la 4/17 august 1916 prin care revendicările naționale ale României, au fost recunoscute de patru dintre marile puteri ale lumii: Franța, Italia, Marea Britanie și Rusia
Principele Carol asistând la probele efectuate cu un tun anti-aerian transformat provenit de la Cetatea București
Tunuri provenite de la cupolele Cetății București și transformate în tunuri de câmp pentru artileria grea
Sanitari germani în primii ani ai Primului Război Mondial