O expoziţie dedicată celebrului Piri Reis, amiral-cartograf al lui Suleyman Magnificul şi autor al primei hărţi a lumii în anul 1513, va fi deschisă la Muzeul Marinei Române din Constanţa. Vernisajul are loc joi, 20 noiembrie, ora 14.30, informează adevărul.ro.
Amiralul-cartograf Piri Reis şi prima hartă a lumii
Sursă foto pirireis.edu.tr şi wikipedia.org
Amiral, geograf şi cartograf otoman, Piri Reis este numele sub care a devenit faimos Hadji Muhiddin Piri Ibn Hadji Mehmed. Născut între 1465 şi 1470 şi decedat în 1553, Reis (însemnând căpitan în arabă) a fost întâi căpitan otoman, apoi amiral, geograf şi cartograf născut în Gallipoli, pe coasta Mării Egee a Turciei. El este cunoscut pentru hărţile şi diagramele adunate în lucrarea Kitab-ı Bahriye (Carte de navigaţie), o carte care conţine informaţii detaliate cu privire la navigaţie, precum şi diagramele extrem de precise care descriu porturile şi oraşele importante ale Mării Mediterane. A fost contemporan cu Suleyman Magnificul, (sultanul în timpul căruia Imperiul Otoman ajunge la maxima lui înflorire). Piri Reis a creat prima hartă a lumii în anul 1513. „Aceasta reprezintă un document istoric valoros, care cuprinde numeroase informaţii geografice despre marinarii europeni şi musulmani din secolul al XVI-lea şi care a fost întocmit pe baza a nu mai puţin de douăzeci de hărţi, dintre care şi una care îi aparţine lui Cristofor Columb“, afirmă specialiştii.
Amiralul-cartograf Piri Reis a rămas în istorie ca fiind acela care în anul 1528 a întocmit cea de-a doua hartă a lumii care include şi America. Evenimentul este organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa împreună cu Yunus Emre Enstitüsü – Centrul Cultural Turc Constanţa şi Muzeul Marinei Române.
Soliman I sau Suleiman Legiuitorul a fost al zecelea sultan al Imperiului otoman între anii 1520-1566, fiind unul dintre cei care au domnit o perioadă lungă de timp. În Occident acesta este cunoscut sub numele de Soliman cel Strălucit (turcă: Muhteșem Süleyman, tradus în Apus prin The Magnificent sau Le Magnifique – “Magnificul”), iar în Orient sub numele de Suleiman Legiuitorul (turcă: Kanunî Süleyman; tradus în Apus prin The Lawgiver sau Le Législateur – “Legislatorul”) datorită implicării sale în finalizarea sistemului de legi al Imperiului Otoman. Soliman I a fost cel mai puternic și cunoscut conducător din Europa secolului al XVI-lea.
Soliman I
Domnie: 1520 – 1566, în perioada ascensiunii Imperiului Otoman
Născut: 6 noiembrie 1494
Decedat: 5/6 septembrie 1566 (la 72 de ani)
El coordona politica și economia Imperiului, dar era în același timp și conducătorul armatei. Fiind în fruntea acesteia, el cucerește pe rând Belgradul și Rodosul, iar după victoria de la Mohács din 1526, reușește să pună stăpânire pe o mare parte din teritoriul Regatului Ungariei. În lupta sa pentru cucerirea unor noi teritorii, reușește să ocupe zone întinse din Persia și Africa de Nord (Algeria de azi), dominând cu autoritate Orientul Mijlociu. Flota sa controla traficul maritim din Marea Mediterană, Marea Roșie și Golful Persic.
Fiind conducătorul Imperiului Otoman, Soliman I instituia și promulga legi economice, sociale, financiare și juridice. Aceste legi dure au dăinuit și după moartea sa o lungă perioadă de timp. În perioada domniei sale cultura otomană s-a dezvoltat mai ales în domeniul artelor, literaturii și arhitecturii.
Încălcând tradițiile otomane privind căsătoria, Soliman I s-a căsătorit cu o supusă din haremul său, pe nume Roxelana. În urma căsătoriei cu aceasta sultanul câștigă mai multă notorietate. După 46 de ani de domnie, Soliman moare și fiul său, moștenitorul tronului, Selim al II-lea preia conducerea, ducând mai departe succesul tatălui său.