Joi, 13 noiembrie 2014, la sediul USLM din stația Piața Unirii 1, a avut loc lansarea cărții „Metroul românesc și metrourile Terrei” (ediția a II-a) scrisă de Ilie Tănăsache.
Noiembrie 2014. 35 de ani de călătorii pe sub temeliile Capitalei României. Aceasta este aventura pe care paginile cărții scriitorului Ilie Tănăsache (fost ziarist al ziarului „Scînteia”) „Metroul românesc și metrourile Terrei” își propune să o înfățișeze.
În vârstă de 83 de ani, Ilie Tănăsache s-a născut în familia lui Radu Tănăsache, manevrant de vagoane în stația CFR Barboși și al Anicăi, familie care într-un final va avea șase copii (viitorul ziarist va fi cel de-al cincilea). După absolvirea școlii profesionale, în iulie 1950, Ilie Tănăsache începe să lucreaze în presă. Pornește de la funcția de reporter, ajunge șef de secție, iar ulterior ocupă postul deredactor șef-adjunct al ziarului regional „Viața nouă” din Galați (1950-1968). Ocupă în perioada anilor 1968-1969 funcția de secretar literar al Teatrului dramatic din Galați. Din 1969 și până în 1989 este publicist comentator al ziarului „Scînteia”, semnând numeroase reportaje, din care o parte sunt dedicate metroului bucureștean.
„Am avut șansa să «măsor» cu pasul cei 60 de kilometri cât avea rețeaua noastră de magistrale subterane la sfârșitul anului 1989”, notează fostul reporter în cartea „Metroul românesc și metrourile Terrei”. „Mi-a fost dat să cunosc aici mulți oameni de cert calibru profesional. De la mineri și până la arhitecți; de la ingineri și până la proiectanți, mecanici de tren ori electroniștii aflați necontenit la datorie, la Dispeceratul Central de comandă. Destui dintre aceștia nu mai sunt. Alții s-au împrăștiat care încotro, în urma schimbărilor bruște – unele nedorite! – care au intervenit după 1989 și la această lucrare de referință. Și unii, și ceilalți și-au legat, însă, definitiv, numele de metroul bucureștean.”
Pe lângă reportajele publicate în principalul ziar al Epocii de Aur, Ilie Tănăsache a scris și cărți despre construcția metroului din București. Astfel, în 1988, ziaristul a semnat textul cărții „Metroul București – emblemă pentru tinerețea orașului”, pentru ca în ultimul an de comunism să tipărească cartea „Opțiunea Metrou”, carte care va fi reeditată două decenii mai târziu sub titlul „Metroul românesc și metrourile Terrei” și eliminând propaganda comunistă impusă. Anul acesta, autorul a revenit cu ediția actualizată a cărții mai sus amintite, acțiune care vine în întâmpinarea aniversării a 35 de ani de la punea în exploatare a metroului din București, în noiembrie 1979. A rezultat astfel o carte de suflet în care povestea metroului este spusă în date și amintește, de asemenea, oamenii care au participat la realizarea acestei construcții.
„Noiembrie 1974. Se cuvine un stop-cadru, pentru a aminti numele unui om care nu mai este. El a rămas însă în memoria celor care l-au cunoscut. Este vorba despre inginerul Nicolae Popa. Omul care ordona succesiunea primilor pași în aventura pentru metroul bucureștean. Omul care purta mereu în mapa profesională proiectele de început ale primelor magistrale. Alerga după aprobări, bătea zilnic la nenumărate uși. Visa necontenit călătoriile pe sub pământ. Viața lui a ars pentru acest superb vis. Nu, nu-i doar o metaforă „a ars”. Pentru că Nicolae Popa a sfârșit, înainte să termine ce avea de făcut, într-o zi, în mașina sa. Având cu sine planurile întâielor artere de circulație de sub temeliile Bucureștiului.”
În cele 263 de pagini ale cărții, cititorul descoperă întâmplări petrecute în vremurile în care metroul reprezenta doar un tunel de probă între stațiile Izvor și Piața Unirii, sau lucrări deosebit de complexe pe care muncitorii au trebuit să le întreprindă pentru ca drumul „trenului galben” să continuie nestingherit. Pe scurt, „Metroul românesc și metrourile Terrei” este o carte în care istoria este prezentată simplu și la obiect pentru a putea fi citită cu sufletul la gură, indiferent de statutul cititorului: călător, inginer, constructor, angajat al metroului, ori chiar pasionat.
Drum bun, cititorule, pe magistralele din adâncurile tuturor continentelor!
Redacția Redescoperă Istoria (Alice Diana Boboc și Mihăiță Enache) alături de Ilie și Gina Tănăsache (în centru)
CITIȚI ȘI: Interviuri cu foști reporteri ai ziarului Scînteia – astăzi, Ilie Tănăsache