Dictatorul fascist Benito Mussolini și-a construit, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un buncăr secret sub locuința sa din Roma, de teama unor tentative de asasinat, iar în această săptămână a fost deschis pentru a fi vizitat de publicul larg, informează Daily Mail.
Așadar, în 1940, cel care-și luase el însuși titlul de Il Duce, și-a amenajat o ascunzătoare ce avea o lungime de peste 50 de metri și care era situată la o adâncime de 3 metri. Inițial pivniță pentru vinuri, buncărul avea trei ieșiri diferite de evadare, în caz că una dintre ele ar fi fost blocată: într-un teatru, într-un puț de teren de tenis și sub un iaz.
Deși buncărul era dotat cu uși duble prin care gazul nu putea pătrunde și cu un sistem sofisticat de filtrare a aerului, ce puteau furniza oxigenul pentru 15 persoane, timp de 3 – 6 ore, Marco Placidi, președintele organizației non-guvernamentale ‘Underground Rome’ a declarat că adăpostul nu era deloc sigur, pentru că se afla la doar câțiva metri sub pământ, iar în plus, ”trebuie să fi fost foarte incomod, pentru că buncărul era situat într-o grădină, la o distanță de 100-150 de metri de locuință.”
În total, 12 buncăre au fost construite în Roma pentru siguranța lui Mussolini și a familiei sale, în cazul unor bombardamente ale Aliaților.
Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio lângă Forlì – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lângă Como) a fost conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943.
A creat un stat fascist utilizând propaganda și teroarea de stat. Folosindu-și carisma, controlul total al mediei și intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent. Intrarea sa în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Germania lui Hitler a făcut din Italia o țintă pentru atacurile Aliaților, ceea ce a dus în final la căderea dictaturii fasciste mussoliniene și moartea lui. În noiembrie 2004 a fost votat al 34-lea mare italian într-un sondaj de opinie TV.
În primăvara lui 1945, când era clar că Axa pierduse războiul, după înfrângerea totală a armatelor germane din nordul Italiei, Benito Mussolini, împreună cu amanta sa, Clara Petacci, încearcă să fugă spre Elveția.
Cei doi se ascund într-o vilă, pe malul lacului Como, vilă ce fusese pregătită de mult ca refugiu în caz de dezastru. Partizanii italieni comuniști îi capturează la Dongo și fără judecată, „pentru crime împotriva poporului italian”, îi execută prin împușcare. Cadavrele lor sunt duse la Milano și atârnate cu capul în jos, agățate de călcâie de o bară de acoperiș, împreună cu cadavrele altor câtorva demnitari fasciști, în fața unei benzinării mari a companiei Esso din Piazzale Loreto. La spectacol au asistat mii de italieni și numeroși militari ai armatei americane. Înainte de a fi atârnate, cadavrele au fost lăsate o vreme pe jos, în piațeta Loreto, înconjurate de mulțime. Unii loveau cadavrele cu picioarele, iar craniul lui Mussolini a fost strivit.
Mai târziu, rămășițele pământești ale „Ducelui” au fost înmormântate în secret, de teama unor demostrații ale parizanilor săi. În 1957-1958, la cererea văduvei sale, Benito Mussolini a fost deshumat și înmormântat lângă Predappio.