Muzeul “Prima Școală Românească” se află în Brașov, în incinta ansamblului “Sf. Nicolae” din Piața Unirii nr. 2-3, și este locul în care au avut loc primele cursuri în limba română în 1583. Sunt expuse colecții de carte veche (tipărituri coresiene, manuscrise românești, grecești și slavone), de istorie (cataloage din secolul al VIII-lea ale Bisericii “Sf. Nicolae”, documente originale ale domnitorului Constantin Brâncoveanu, hrisoave domnești), colecții de artă medievală și bisericească.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES ARHIVA
Muzeul este găzduit de o clădire monument istoric construită în 1495, căreia i-au fost aduse modificări în anii 1760-1761, păstrând elementele stilului baroc.
Lăcaș de cultură și învățătură, Complexul muzeal a fost protejat prin danii ale oamenilor din Șcheii Brașovului, care în perioada medievală, practicau un negoț important cu Moldova și Muntenia, ajungând să străbată și Levantul, Balcanii până în Siria și Egipt, întemeind, astfel, un centru de rezistență spirituală.
Complexul muzeal deține circa 6.000 cărți vechi și peste 30.000 documente, precum și numeroase obiecte muzeale grupate în mai multe săli: Sala de clasă “Anton Pann”, Sala “Diaconul Coresi”, Sala “Cartea și Cărturarii brașoveni”, Sala “Cartea, factor de unitate națională”, Sala “Cu vatră”, Biserica “Sf. Nicolae”.
Sala de clasă “Anton Pann” amintește de popasurile marelui povestitor Anton Pann, dar și de școala veche, în jurul căreia s-a fondat un focar de cultură, aici tipărindu-se cele dintâi cărți de cultură în limba română, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către brașoveanul Dimitrie Eustatievici (1757), primul calendar almanah în literatura română prin dascălul Petcu Șoanu, formându-se și o adevărată școală de copiști prin activitatea de traducere, copiere și transcriere a cărților de cultură și cult de către slujitorii bisericii și ai școlii.
Foto: (c) primascoalaromaneasca.ro
Sala “Diaconul Coresi” prezintă printre exponate “Cazania a II-a” (“Cartea românească de învățătură”), “Psaltirea”, “Sbornicul”, “Octoihul”, care au înscris în cultura română, după aprecierea poetului Lucian Blaga “întâiul mare poem al unui neam”. Diaconul Coresi a realizat împreună cu colaboratorii săi Călin, Mănăilă, Șerban Coresi (fiul), Toma, protopopii Iane și Mihai ș.a., cele dintâi cărți de circulație în limba română, tipărindu-se între anii 1556-1588, circa 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind unitatea spirituală a poporului român.
Foto: (c) primascoalaromaneasca.ro
Expunând peste 80 de hrisoave domnești înscrise pe pergament și aurite, Sala “Cartea, factor de unitate națională” confirmă permanentele legături între ținuturile românești. Pot fi văzute aici, cele mai valoroase opere de limbă română medievală, printre care: “Biblia de la București” (1688), “Cazania lui Varlaam” (1643), “Îndreptarea legii” de la Târgoviște (1652), un “Tetraevanghel” din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, sau cărțile Școlii Ardelene (“Lexiconul de la Buda”, “Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, “Ortografia română” ale lui Petru Maior).
Foto: (c) primascoalaromaneasca.ro
Continuarea articolului o puteți citi pe site-ul agerpres.ro