12 august în istorie

• 490 î.Hr.: Victoria grecilor asupra perșilor în Bătălia de la Marathon; atenienii conduși de Miltiade au înfrânt armata persană trimisă de Darius I (după alte surse, bătălia a avut loc la 12 septembrie).

Bătălia de la Maraton ce a avut loc în anul 490 î.Hr., între armata persană care invadase Grecia continentală și o alianță a orașelor-stat (polisuri) grecești, fiind un episod hotărâtor în cadrul Războaielor medice, fiind prima dată când perșii au fost înfrânți decisiv într-o bătălie deschisă. Totodată, Bătălia de la Maraton a marcat sfârșitul primei invazii a perșilor în Grecia, aceștia fiind siliți să se retragă în Asia. Deși războaiele dintre greci și perși au continuat, cu unele întreruperi, încă mulți ani, bătălia de la Maraton a demontat mitul invincibilității persane, pregătind terenul pentru următoarele bătălii victorioase ale grecilor, de la Salamina și Plateea.

• 678: Prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, temporar, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra Constantinopolului.

• 1099: Prima cruciadă s-a încheiat odată cu bătălia de la Ascalon și cu retragerea forțelor fatimide în Egipt.

Inițiată de Papa Urban al II-lea, prima cruciadă a avut ca obiectiv recâștigarea controlului asupra orașului sfânt Ierusalim și a Țării Sfinte creștine stăpânite în acel moment de musulmani. Astfel, ceea ce a început ca un apel făcut cavalerilor francezi, s-a transformat repede într-o migrație pe scară largă, și o cucerire de teritorii aflate în afara Europei. Atât cavaleri, cât și țărani, din diferite națiuni ale Europei Occidentale, fără o conducere centralizată efectivă, au plecat pe uscat și pe mare spre Ierusalim și au ocupat orașul în iulie 1099, înființând Regatul Ierusalimului și celelate state cruciate. Deși acestea au rezistat mai puțin de două sute de ani, prima cruciadă a reprezentat un moment important în expansiunea Lumii occidentale, fiind de asemenea și singura cruciadă — față de multele care au urmat — care și-a atins scopul, respectiv ocuparea Ierusalimului.

• 1848: A murit George Stephenson, inginer englez (n. 1781).

Inginerul englez George Stephenson este considerat părintele căilor ferate. Născut în anul 1781, la Wyland, lângă Newcastle, într-o familie săracă. A fost nevoit să lucreze încă de la vârsta de șapte ani, Stephenson a fost fascinat de lumea mașinilor. Din anul 1814, a început să construiască motoare, pentru ca mai târziu să mărească tirajul de foc din focarul locomotivei cu aburi, dirijând aburii eliminați într-un coș de fum. Inițial, mașina cu aburi a fost folosită în mină, înlocuind astfel caii utilizați la tractarea vagonetelor. Această reușită l-a determinat pe Stephenson să înainteze un proiect despre calea ferată Parlamentului. Peste numai câțiva ani, mai exact în anul 1821, când a auzit de planul unui căi ferate în nord – estul Angliei, inginerul a convins proiectanții să folosească nou său tren cu aburi. Peste doar patru ani, la inaugurarea căii ferate dintre Stockton și Darlington din ziua de 27 septembrie 1825, inginerul George Stephenson a deschis-o într-un mod aparte: conducând propria locomotivă cu aburi. Merită menționat și faptul că ecartamentul liniei era de 1.435 mm (4 picioare și 8 țoli și jumătate), acest ecartament fiind considerat în prezent ca fiind ecartamentul standard al căilor ferate.

• 1857: Sub presiunea celorlalte puteri europene, Poarta Otomană a ordonat anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei. Noile alegeri au dat câștig de cauză unioniștilor.

• 1871: Înființarea Cabinetului numismatic al Academiei Române, prin donațiile lui Al. Papiu Ilarian și V.A. Urechia.

•1877: Astronomul american Asaph Hall a descoperit satelitul Deimos al planetei Marte.

• 1883: Ultimul Quagga a murit într-o grădină zoologică din Amsterdam.

• 1887: S-a născut Erwin Schrödinger, fizician austriac, laureat al Premiului Nobel (d. 1961).

Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger pe numele său complet, s-a născut la Viena  și a fost un fizician austriac, laureat al premiului Nobel pentru fizică în anul 1933 și unul din părinții fizicii cuantice. De asemenea, Schrödinger a fost profesor de fizică teoretică la Berlin, Graz și Dublin fiind fondatorul mecanicii ondulatorii, a cărei ecuație fundamentală îi poartă numele. De-a lungul vieții, a studiat elementul radiu și a adus contribuții însemnate la definitivarea teoriei culorii. Prima lucrare de mecanică ondulatorie elaborată de Schrödinger în ianuarie 1926 înlocuia electronul din modelul atomic al lui Niels Bohr cu o serie de unde, aplicând teoria lui Louis de Broglie, conform căreia electronii se comportă ca niște unde; această teorie este încorporată în ecuația lui Schrödinger.

• 1908: Primul model al mașinii Ford “T” a ieșit pe porțile uzinei din Detroit.

• 1916: S-a născut Ioan Dicezare, pilot român (d. 2012).

• 1920: Războiul polono-sovietic: Începe bătălia finală a conflictului, Bătălia de la Varșovia, terminată cu victoria decisivă a polonezilor.

Bătălia de la Varșovia sau Miracolul de pe Vistula, cum mai este numită, a fost bătălia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea Primului Război Mondial (1918) și s-a încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din anul 1921. Luptele au debutat pe 12 august și s-au încheiat două săptămâni mai târziu, pe 25 august 1920. Forțele Armatei Roșii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varșovia, și către fortăreața Modlin aflată în vecinătate. Pe 16 august, forțele poloneze conduse de Józef Piłsudski au contraatacat dinspre sud, forțând trupele rusești să se retragă în dezordine către est, traversând râul Niemen. S-a estimat că bolșevicii au pierdut 10.000 de soldați uciși, 500 dispăruți și 10.000 de răniți, 66.000 fiind luați prizonieri. Prin comparație, polonezii au înregistrat 4.500 de morți, 10.000 dispăruți și 22.000 răniți. Merită menționat faptul că înainte ca Miracolul de pe Vistula să se petreacă, atât bolșevicii cât și majoritatea experților străini considerau Polonia practic înfrântă. Victoria neașteptată și uluitoare în Bătalia de la Varșovia a distrus forțele bolșevice, iar în lunile care au urmat, o serie de noi victorii poloneze au asigurat independența țării și i-au securizat frontierele.

• 1949: 18 state au semnat Convențiile de la Geneva.

• 1981: Primul calculator personal IBM, IBM 5150, intră pe piață.

• 2000: În timpul unui exercițiu militar, submarinul nuclear rusesc Kursk s-a scufundat în Marea Barents împreună cu 118 oameni la bord.

• 2012: Ceremonia de închidere a Jocurile Olimpice de la Londra.