9 iunie în istorie

68: A murit Nero, împărat roman (n. 37)

Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus (n. 15 decembrie 37 – d.9 iunie 68) a fost al cincilea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene. Se presupune că a dat foc Romei. Era bănuit ca ar fi violat-o pe mama lui. Nero face parte din acei împărați care au fost foarte aspru judecați în literatura antică. Doar în Grecia au existat voci preocupate de o imagine diferită; astfel, pentru Pausanias, Nero era un exemplu pentru justețea afirmației lui Platon, conform căreia marea nedreptate “nu pornește de la oameni obișnuiți, ci dintr-un suflet nobil corupt printr-o educație greșită”.

1598: Tratatul dintre împăratul Rudolf al II-lea și Mihai Viteazul, încheiat la Mănăstirea Dealu. Domnul Țării Românești recunoaște suzeranitatea împăratului, iar Rudolf al II-lea se obligă să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și recunoaște caracterul ereditar al domniei. Prin dubla suzeranitate (otomană și habsburgică) Mihai a căutat să compenseze prevederile tratatului de la Alba Iulia, din 20 mai 1595, prin care recunoscuse suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory.

1781: S-a născut inginerul britanic George Stephenson, inventatorul locomotovei cu aburi (d. 1848).

George Stephenson (n. 9 iunie 1781 – d. 12 august 1848) a fost un inginer englez care a construit prima cale ferată publică ce utiliza locomotive cu abur. Ecartamentul liniei sale de 1.435 mm (4 picioare și 8 Țoli și jumătate) este considerat actualmente ecartamentul standard al căilor ferate. The Rocket a fost o locomotivă cu abur timpurie construită de George Stephenson în 1829. A devenit celebră în urma câștigării unui concurs în care a atins viteza de 80 km/h. The Rocket avea aranjamentul roților în forma 0-2-2 (notația Whyte).

Locomotiva cu abur este o locomotivă propulsată cu ajutorul forței aburului. Motorul cu abur a fost folosit pentru locomotive timp de mai bine de o sută de ani de la inventarea acesteia la începutul secolului XIX, până la înlocuirea definitivă cu tehnologia diesel și mai apoi alte motoare moderne.

Înainte de a se ajunge la locomotiva cu abur au fost necesari doi pași importanți: îmbunătățirea substanțială a motorului cu abur de catre inventatorul James Watt și construirea unei mașini cu abur de inventatorul francez Nicolas-Joseph Cugnot. Ideea de locomotivă a apărut la început ca soluție la transportul minereului din galerii miniere. Înainte de inventarea locomotivei era folosită în acest scop tracțiunea animală. Caii de tracțiune aveau o soartă nefericită și o durată a vieții redusă, deseori murind în mine. Astfel această soluție s-a dovedit necorespunzătoare și, în căutarea unei alternative, a apărut prima locomotivă propulsată cu ajutorul puterii aburului construită de Richard Trevithick în 1804. Așadar în 1829 inventatorul George Stephenson inaugurează locomotiva sa Racheta (Engleză: The Rocket) care este considerată prima locomotivă rentabilă. Racheta a fost prima locomotivă folosită pentru transportul de persoane între două orașe (Liverpool și Manchester).

În România, prima locomotivă cu abur a fost construită în anul 1872 la Reșița, pe atunci în componența Austro-Ungariei. Locomotiva avea ecartament îngust (948 mm), a fost construită după proiectul lui John Haswell și denumită Reșița 2.

1815: Semnarea actului final al Congresului de la Viena; Franța este redusă la granițele din 1792; Austria obține Galiția, Tirolul, Triestul, Dalmația, Stiria, Lombardia și Veneția; Olanda primește Belgia

1848: Începutul revoluției pașoptiste în Muntenia. Adunarea de la Islaz. Ion Heliade Rădulescu citește Proclamația de la Islaz, programul revoluției din Țara Românească.

Proclamația de la Islaz este programul adoptat la 9 iunie 1848 de mișcarea revoluționară din Țara Românească după citirea sa de către Ion Heliade Rădulescu. La 11 iunie, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu este nevoit să accepte termenii proclamației și să recunoască guvernul revoluționar provizoriu. Proclamația de la Islaz a avut forma și valoarea unui act constituțional. Între cele 22 de prevederi ale sale se remarcă:

–  independența administrativă și legislativă,
–  separația puterilor,
–  egalitatea drepturilor politice,
–  alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani,
–  reducerea listei civile a domnitorului,
–  emanciparea clăcașilor,
–  emanciparea israeliților și drepturi politice pentru compatrioții de altă credință,
–  dezrobirea țiganilor,
 –  instrucțiune egală,
–   înființarea unor așezăminte penitenciare,
–   crearea gărzii naționale.

Localitatea Islaz (azi în județul Teleorman, atunci în județul Romanați) era un mic port pe Dunăre cu oarecare însemnătate comercială, care, spre deosebire de porturile Turnu Măgurele, Giurgiu și Calafat, nu era sub controlul direct al turcilor. Islazul a fost ales de Nicolae Bălcescu ca loc al declanșării revoluției din Țara Românească pentru că atât comandantul companiei de dorobanți care avea sub pază portul și frontiera (căpitan Nicolae Pleșoianu) cât și șeful administrației erau de partea revoluționarilor. Bălcescu justifică alegerea Islazului astfel: „La Islaz, cum nici prin gând nu i-ar trece lui Vodă Bibescu, vornicului Vilar sau agăi Manu, așa ca să nu ne pună piedici”.

1856: Vasile Alecsandri a publicat, în revista „Steaua Dunării”, poezia „Hora Unirii”; în scurt timp a devenit imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unității naționale românești.

1870: A murit Charles Dickens, scriitor englez (n. 1812)

1912: A murit Ion Luca Caragiale, dramaturg, prozator român (n. 1852)

Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie S.N. 13 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, Țara Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România – d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

1919: Au fost stabilite relaţii diplomatice la nivel de legaţie între România şi Polonia. 1923 – România a semnat un Protocol de adeziune la Convenţia şi Statutul asupra regimului căilor navigabile de interes naţional, semnate la Barcelona, la data de 20 aprilie 1920, cu rezerva ca principiile Convenţiei să nu contravină statutul internaţional al Dunării, elaborat pe baza art. 349 al Tratatului de la Versailles din 28 iunie 1919.

1934: România şi U.R.S.S au reluat relaţiile diplomatice, întrerupte unilateral de către Rusia la 31 decembrie 1917.

1934: Personajul de desene animate, Donald, creat de Walt Disney, debutează pe ecrane în filmul „Găinușa cea înțeleaptă”.

1949: Şi-a început activitatea “Societatea de ştiinte istorice şi filologice din România”.

1959: Este lansat la apă „George Washington”, primul submarin dotat cu rachete balistice.

1978: A murit Prințul Nicolae de România, al doilea fiu al regelui Ferdinand I al României (n. 1903)

Principele Nicolae al României (alternativ Nicolae Brana; n. 15 august 1903, Sinaia – d. 9 iunie 1978, Lausanne) a fost cel de-al doilea fiu al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, fratele mai mic al regelui Carol al II-lea și unchi al regelui Mihai I al României. El a jucat un rol politic activ doar între anii 1927 – 1930, când a făcut parte din Consiliul de Regență care conducea țara în numele regelui minor Mihai I. A murit la vârsta de 75 de ani, departe de țară, după patru decenii de exil forțat.

1990: S-a întrunit Parlamentul României rezultat în urma alegerilor de la 20 mai.

1997: Camerele reunite ale Parlamentului au aprobat un proiect de hotărâre care prevedea participarea României la constituirea Rezervei Strategice pentru Forţa de Stabilizare din Bosnia-Herţegovina (SFOR), participare solicitată de preşedintele României printr-o scrisoare adresată forului legislativ.

1997: Regele Mihai şi-a reluat turneul european consacrat sprijinirii integrării României în NATO, din primul val, printr-o vizită de cinci zile în Spania.

1997: Miniştrii de Externe din cele şapte state participante la Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), printre care şi România, s-au reunit la Salonic, în cadrul celei de-a doua întîlniri a SECI.

2004: PSD a obţinut la nivel naţional 37,4% din mandatele de consilieri locali, urmat de PNL – 17,6% şi PD – 15%. În clasament urmează PRM – 7,1%, UDMR- 6,3%, PUR – 6,1%. Alianţa Dreptate şi Adevăr a obţinut 0,15% din totalul mandatelor. Mandatele au fost atribuite după ce s-a înregistrat următoarea situaţie a voturilor: PSD 31,8%, PNL – 16,6%, PD – 13,9%, PRM – 7,7%, PUR 6,5%, UDMR – 5,4%.

2005: Guvernul a adoptat Strategia de comunicare internă şi externă privind integrarea României în Uniunea Europeană; documentul a fost elaborat la iniţiativa Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale şi reuneşte peste 200 de proiecte propuse de un număr de 37 de instituţii publice în cadrul unui comitet interministerial special constituit

2005: Parlamentul din Bolivia l-a desemnat pe Eduardo Rodriguez, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, în funcţia de şef al statului, în locul lui Carlos Mesa

2005: Muzeul Memorial de la Sighet inaugurează o nouă sală ce va face cunoscută vizitatorilor „poezia din închisori” compusă de deținuții politici ai sistemului comunist.