5 iunie în istorie

 1316: A murit Regele Ludovic X al Franței (n. 1289)

Ludovic al X-lea al Franței (oct. 1289 – 5 iunie 1316), numit Arțăgosul, fiul lui Filip IV și al Ioanei I de Navara, a fost regele Navarei din 1305 și regele Franței din 1314 până la moartea sa.

Ludovic s-a născut la Paris, obișnuit cu viața de la curtea regală a căutat să mărească puterea monarhiei absolutiste. După moartea mamei sale, Ioana I de Navara, pe 2 aprile 1305, obține titlul de rege al Navarei. După moartea tatălui său, devine oficial Regele Franței și este încoronat la Reims în august 1315.  Pe 21 septembrie, 1305 se căsătorește cu Margareta de Burgundia (1290-1315), fata lui Robert al II-lea, Duce de Burgundia, având un singur copil – Ioana (28 ianuarie , 1312 – 6 octombrie, 1349). În 1313 Ludovic își acuză soția de adulter și o întemnițează în Château-Gaillard, iar amantul ei a fost torturat și executat. Margareta moare și ea mai târziu în circumstanțe suspecte, probabil ucisă pe 14 august 1315 la Château-Gaillard. Ludovic se recăsătorește câteva zile mai târziu, pe 19 august 1315, cu Clementa de Anjou (1293–1328), fiica lui Carol Martel de Naples și a Clementei de Habsburg, sora lui Carol I Robert de Anjou, Regele Ungariei.  Ludovic va muri în 1316, posibil de deshidratare sau otrăvit. În acel timp nu se cunoștea prințul moștenitor, deoarece Clémence era însărcinată. Se va naște Ioan Postumul, care însă va muri cinci zile mai târziu. Astfel se va urca la tron fratele lui Ludovic al X-lea, Filip V Lunganul.

1446: Dieta Ungariei îl alege pe Iancu de Hunedoara în funcția de guvernator general.

1779: S-a născut Gheorghe Lazăr, cărturar iluminist român (d. 1823)

 Gheorghe Lazăr (n. 5 iunie 1779, Avrig – d. 17 septembrie 1823, Avrig) a fost un pedagog, teolog și inginer român, considerat fondatorul învățământului în limba națională din Țara Românească (în 1818 a înființat în București prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava).

1859:  S-a născut Constantin I. Nottara, actor, director de scenă, profesor român (d. 1935)

 Constantin I. Nottara (n. 5 iunie 1859, București – d. 16 octombrie 1935, București) a fost un actor român, una dintre personalitățile cele mai de seamă ale teatrului românesc, tatăl compozitorului Constantin C. Nottara. A fost elevul lui Ștefan Vellescu. În 1877, Nottara a început să joace pe scena Teatrului Național. Unul dintre pionierii școlii realiste de interpretare scenică, a aderat un timp la stilul romantic de joc, sub influența cerințelor vremii și sub îndrumarea lui Mihail Pascaly. Nottara s-a afirmat în roluri ca Shylock, Hamlet și Lear din teatrul shakespearean, Oedip din Oedip Rege de Sofocle, Don Salluste din Ruy Blas de Hugo, bătrânul medic din Medicul în dilemă de Shaw, Ștefan Tipătescu din O scrisoare pierdută și Ion din Năpasta de Ion Luca Caragiale, Vlaicu din Vlacicu Vodă de Alexandru Davila, Ștefan cel Mare din Apus de Soare și Tudose din Hagi Tudose de Delavrancea etc. Contactul cu dramaturgia originală, îndrumarea lui Caragiale și colaborarea cu actori de orientare net realistă ca Aristizza Romanescu și Grigore Manolescu, l-au readus la vechea sa orientare realistă. Jocul lui Nottara profund emoționant, pus în valoare de un glas modulat caracteristic, și expresiv prin frazare, se întemeia pe construirea gândită și precisă a rolului, astfel încât nimic din interpretare să nu rămână nejustificat. Nottara a avut o intensă activitate și ca director de scenă și profesor la Conservatorul dramatic din București. Printre elevii săi se numără actori de renume: Tony Bulandra, Velimir Maximilian, Ion Manolescu, Maria Ventura, Maria Filotti etc. A locuit pe actualul Bulevard Dacia la nr. 105, unde se află acum casa memorială care îi poartă numele.

1883: A fost dat în funcţiune primul tren Orient Express, care asigura legătura între Turcia şi Europa (Paris).

Orient Express este numele unei linii feroviare de distanță lungă pentru pasageri care a fost inițial operată de Compagnie Internationale des Wagons-Lits (Compania Internațională de Vagoane de Dormit). Ruta ei s-a schimbat de multe ori. Deși originalul Orient Express a fost o simplă linie feroviară internațională, numele ei a devenit sinonim cu călătoria luxoasă. Cele două orașe de la capetele liniei erau Paris și Istanbul, orașe legate la început. Actualul Orient Express nu mai face legătura dintre Paris și Istanbul. Până în 2007 mai unea, într-o călătorie nocturnă, Paris cu Viena. Ultima călătorie pe această rută a avut loc pe data de 8 iunie, 2007. De atunci, ruta, deși încă se numește Orient Express, a fost scurtată, rămânând traseul de la Strasburg până la Paris.

1900: S-a născut Dennis Gabor, fizician britanic de origine maghiară, inventatorul fotografiei tridimensionale (d. 8 februarie 1979). A primit Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 1971.

1912: S-a născut Alexandru Todea, cardinal român (d. 2002)

Alexandru, Cardinal Todea (n. 5 iunie 1912, Teleac, Comitatul Mureș-Turda – d. 22 mai 2002, Târgu Mureș) a fost un episcop român unit (greco-catolic), deținut politic. În anul 1984 a fost ales în clandestinitate la conducerea Bisericii Române Unite cu Roma, recunoscut oficial de autoritățile române în mai 1990. În anul 1991 a fost numit cardinal de către Papa Ioan Paul al II-lea. Ulterior a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

1915: Danemarca adoptă constituția prin care se permite și femeilor să voteze.

1935: Corneliu Zelea Codreanu înființează Partidul „Totul pentru Țară”, expresia politică a Mișcării Legionare.

 Totul pentru Țară a fost partidul legionar, constituit în urma dizolvării Gărzii de Fier (1933) și format din elementele organizației dizolvate. L-a avut ca președinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, apoi pe inginerul Gheorghe Clime. De fapt, conducătorul era Corneliu Zelea Codreanu. La alegerile din decembrie 1937, partidul a obținut 66 de mandate.

Istoria partidului a început în iunie 1927, când Corneliu Zelea Codreanu a înființat Legiunea Arhanghelul Mihail. În 1930 și-a luat numele de Garda de Fier, care a fost dizolvată de liberali în 1933. S-a reînființat sub numele de Totul pentru Țară. În noiembrie 1938, Carol al II-lea, din dorința de a instaura o guvernare personală, a hotărât “epurarea aparatului de stat de elemente legionare, principalii conducători “gardiști” au fost arestați și, ulterior (30 noiembrie 1938), 13 dintre ei – inclusiv Corneliu Zelea Codreanu – , executați”.

La începutul lui 1940 regimul reprezentat de dictatura regală a negociat cu legionarii și s-a ajuns la o aparentă conciliere. Tot în anul 1940 partidul și-a schimbat denumirea în Mișcarea Legionară. Pe 14 septembrie 1940 România a fost proclamată de către regele Mihai I ca “stat național-legionar” (art. 1), Mișcarea Legionară (fostul partid “Totul pentru Țară”) a devenit “singura formațiune politică recunoscută de stat” (art. 2), iar Ion Antonescu a fost intitulat “conducător al statului și șef al regimului legionar” (art. 3). Totuși, legionarii nu au condus singuri, din guvern făcând parte în principal militari și oameni ai partidelor istorice, iar puterea politică o deținea Antonescu. Așa-zisa guvernare legionară a fost foarte scurtă, ținând din data de 14 septembrie 1940 și până la data de 23 ianuarie 1941 când a început prigoana lui Antonescu împotriva legionarilor. Din cauza neînțelegerilor dintre Ion Antonescu și Mișcarea Legionară în privința politicii economice și externe precum și de natură executivă, tensiunea dintre cele două părți escaladează și pe 16 ianuarie 1941 Antonescu i-a destituit pe Constantin Petrovicescu și pe Alexandru Ghica, pe primul din funcția de ministru de interne, iar pe al doilea din cea de prefect al poliției. Legionarii ripostează și au loc evenimentele din 21-23 ianuarie 1941, cunoscute sub numele de rebeliunea legionară. Antonescu înnăbușă rebeliunea, unii legionari sunt arestați și condamnați (cca. 8 mii), alții (cca. 700) reușesc să fugă în Germania.

Mișcarea Legionară a fost desființată de mai multe ori și o dată s-a auto-dizolvat. La 11 ianuarie 1931 are loc prima dizolvare a Garzii de Fier de către Ion Mihalache, ministru de Interne în Guvernul G.G. Mironescu; în martie 1932 Garda de Fier este dizolvată pentru a doua oară de Guvernul Iorga – Argetoianu; la 10 decembrie 1933 premierul liberal I.G. Duca operează a treia dizolvare a Gărzii de Fier; iar în urma presiunilor politice la 21 februarie 1938 Corneliu Zelea Codreanu dispune autodizolvarea partidului “Totul pentru Țară”, pentru ca mai apoi Corneliu Zelea Codreanu să fie arestat și asasinat la ordinul lui Carol al II-lea, așa după cum confirmă și Rabinul Șef Alexandru Șafran.

1937: Lucian Blaga a rostit discursul de recepție la Academia Română intitulat „Elogiul satului românesc”.

1944: Al Doilea Război Mondial: Mai mult de 1000 de bombardiere britanice aruncă 5000 de tone de bombe pe coasta Normandiei în pregătirea zilei Z.

1947: A fost făcut public planul Marshall, de către George Marshall, senator de stat al SUA, de ajutorare a țărilor din Europa Occidentală devastate de cel de-al Doilea Război Mondial. Aplicarea acestuia a început de la 3 aprilie 1948, fiind în vigoare până în luna iulie 1951.

Planul Marshall (The Marshall Plan), cunoscut oficial ca European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstrucție conceput de Statele Unite ale Americii și destinat aliaților europeni din Al Doilea Război Mondial.  Pe 5 iunie 1947 într-un discurs rostit în Aula Universității Harvard, secretarul de stat amarican George Marshall anunță lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care el îl considera legat de problemele economice.

La 19 iunie 1947 miniștrii de externe ai Franței (Georges Bidault) și Regatului Unit (Ernest Bevin), semnează un comunicat prin care invită 22 de state europene să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană. Etichetând Planul Marshall drept „imperialism economic american”, Moscova a interzis țărilor satelite să participe la Conferința de la Paris. Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a țărilor din sfera sa de influență și la pierderea avantajelor politice și strategice dobândite de Kremlin în Europa Centrală și de Est la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Planul Marshall reprezintă extensia în domeniul economic a Doctrinei Truman.

1967: Începe războiul de șase zile: Forțele aeriene israeliene lansează atacuri simultane asupra Egiptului, Iordaniei și Siriei.

1968: Robert F. Kennedy, candidat la președinția SUA, este împușcat la „Ambassador Hotel” în Los Angeles, California de către Sirhan Sirhan.

Robert Francis „Bobby” Kennedy (n. 20 noiembrie 1925 – d. 6 iunie 1968), cunoscut și prin acronimul R.F.K., a fost un om politic american, procuror general și apoi senator al Statelor Unite ale Americii.  Din 1961 până în 1964 a fost procurorul general al Statelor Unite ale Americii. Din 1965 până în 1968 a ocupat funcția de senator de New York. Robert Kennedy este fratele mai mic al președintelui american John F. Kennedy; el i-a fost consilier pe durata mandatului prezidențial. Vreme de nouă luni după asasinarea lui John Kennedy (noiembrie 1963), Robert F. a rămas Procuror General sub noul președinte american, Lyndon B. Johnson. În septembrie 1964, Kennedy se retrage din funcție, urmărind să intre în senat. Timp de câțiva ani, el va fi implicat într-un dezacord public cu președintele Johnson, în privința Războiului din Vietnam. La începutul lui 1968, Kennedy se hotărăște să candideze pentru președinția Statelor Unite, căutând să fie nominalizat de către Partidul Democrat. După un prim succes în fața senatorului de Minnesota Eugene McCarthy, Kennedy este împușcat în data de 5 iunie și moare a doua zi. La 26 de ore după aceea, Sirhan Sirhan, un iordanian emigrat în Palestina, a fost condamnat de uciderea lui Kennedy, slujind o sentință pe viață în închisoare. Avocații lui Sirhan au afirmat de mai multe ori că s-ar găsi în posesia unor dovezi că Sirhan Sirhan este nevinovat, fiind doar un “țap ispășitor” căruia i s-a pus la cale o înscenare. Atentatul și împușcăturile au fost înregistrate audio de către un jurnalist, iar momentele ulterioare împușcăturilor au fost filmate. La 9 iunie, președintele Johnson declară zi de doliu național, în memoria lui Kennedy.

1970: Prima expoziție retrospectivă a lui Constantin Brâncuși, în Europa, la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România.

1973: Ilie Năstase a câștigat turneul de tenis de la Roland Garros (tenis)

1975: Canalul Suez se redeschide traficului internațional (închis în urma războiului de șase zile), iar Egiptul preia controlul celor două maluri.

1983: Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial la săritura în lungime – 7,43 m.

1994: Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, a semnat şi trimis Congresului american scrisoarea de recomandare pentru continuarea acordării şi în anul 1995 a clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România.

1997: România a încheiat un Acord cadru de cooperare financiară cu Banca Europeană de Investiţii, fiind prima ţară din Europa Centrală şi de Est care a încheiat cu BEI un astfel de acord pentru perioada 1997-1999.

1997: Republicanii din Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite ale Americii au susţinut necesitatea includerii în NATO, în primul val, a României şi a statelor baltice.

1999:  Aviaţia NATO şi-a continuat bombardamentele asupra trupelor sârbe din Kosovo, dar şi-a încetat, practic, orice raid asupra obiectivelor din restul Serbiei.

1999: Şeful “Guvernului” din exil al regiunii Kosovo, Bujar Bukoshi, a respins o autonomie a provinciei Kosovo sub administraţie sârbă.

2000: Miniştrii de Externe român şi bulgar, Petre Roman şi Nadejda Mihailova, au semnat, la Bucureşti, o declaraţie comună pentru întărirea controlului la frontiera dintre cele două ţări şi un acord tehnic pentru construirea podului mixt pe Dunăre.

2000: Miniştrii Mediului din Bulgaria, Republica Moldova, România şi Ucraina au semnat, la Bucureşti, Declaraţia privind crearea “Coridorului Verde al Dunării Inferioare”, avînd ca scop coordonarea şi consultarea dintre cele patru ţări pentru protecţia şi refacerea cîmpiilor inundabile şi a zonelor umede de-a lungul fluviului.

2002: România şi Germania au încheiat o convenţie pentru cooperarea în domeniul energiei.

2002: La Institutul de boli cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu ” din București a fost efectuat primul autotransplant cardiac, intrevenție chirurgicală constând în explantarea cordului pacientului, repararea și redimensionarea în afara corpului pacientului și reimplantarea sa.

2003: Consiliul Naţional Interimar al Acţiunii Populare, condus de Emil Constantinescu, şi Consiliul Naţional al Partidului Popular Creştin, condus de Vasile Lupu, constituite în Forumul Popular au decis fuziunea celor două formaţiuni politice.

2004: Autorităţile de la Washington şi Londra au înaintat Naţiunilor Unite, proiectul revizuit de rezoluţie privind Irakul, în care prevăd mai multe concesii faţă de numeroasele cereri de clarificare a încheierii mandatului trupelor şi a suveranităţii concrete a guvernului irakian.

2004: A murit Ronald Reagan, cel de-al 40-lea președinte al SUA (1981-1989) (n. 1911)

Ronald Wilson Reagan, cunoscut mai ales ca Ronald Reagan, (n. 6 februarie 1911, Tampico, Illinois – d. 5 iunie 2004, Los Angeles, California) a fost cel de-al patruzecilea președinte al Statelor Unite ale Americii. Prin politica sa intransigentă în confruntarea cu Uniunea Sovietică în perioada războiului rece, a avut o contribuție hotărâtoare la prăbușirea imperiului comunist din răsăritul Europei și la afirmarea Statelor Unite ale Americii ca singura super-putere pentru următoarele două decenii.

2007: Miniştrii de Finanţe ai statelor member ale Uniunii Europene şi-au dat marţi acordul preliminar pentru intrarea în zona euro a Ciprului şi Maltei, la 1 ianuarie 2008

2007: Preşedintele Traian Băsescu i-a decorat, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni, pe regizorii Cristian Mungiu şi Cristian Nemescu, premiaţi la festivalul de film de la Cannes

2008: Preşedinţia Uniunii Europene a fost de acord cu noile reguli de călătorie anunţate de Statele Unite, prin care cetăţenii europeni care zboară spre SUA sunt obligaţi să ofere date personale prin Internet în avans.

Sărbători:

Ziua Mondială a Mediului

Danemarca: Ziua Constituției. Sărbatoare națională (1849)

Seychelles: Ziua națională