Iată un videoclip cu imagini selectate din documentarul “Bucureștiul în perioada interbelică” realizat de academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici.
Foto: riowang.blogspot.com
După cum veți observa la un moment dat în videoclip, un polițist are pe mâna stângă panglica neagră – era anul doliului după Regina Maria – 1938.
5 informații interesante despre Bucureștiul interbelic
* Prin Legea pentru organizarea administraţiei oraşului Bucureşti din 7 februarie 1926, Capitala a fost împărţită într‑o zonă centrala şi o zonă periferică. Zona centrală cuprindea patru sectoare, păstrând numele vechilor culori: Sectorul I Galben, Sectorul II Negru, Sectorul III Albastru şi Sectorul IV Verde. În afara acestora au rămas 12 comune. Ele au primit statutul de comune suburbane oraşului, fiind înglobate din punct de vedere administrativ municipiului Bucureşti.
* Cel mai popular ziar central, „Universul” îșii avea sediul în Palatul Universul. Inaugurată pe 2 noiembrie 1930, clădirea de pe strada Ion Brezoianu 23-25 a constituit odinioară nucleul presei bucureştene, fiind celebră agitaţia din jurul ei, când vânzătorii de ziare strigau în gura mare titlurile ediţiilor.
* La 10 mai 1939 a fost inaugurată, pentru prima dată, statuia ecvestră a Regelui Carol I în Piața Constituției de astăzi. Inaugurarea s-a făcut în prezența Regelui Carol al II-lea și a Marelui Voevod de Alba Iulia Mihai (viitorul Rege) și s-a făcut cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Carol I. Lucrarea a fost realizată de marele sculptor și artist croat Ivan Mestrovic, foarte apreciat în epocă pentru lucrările sale.
* Cinematograful avea un succes fulminant în Bucureşti. Au fost deschise zeci şi zeci de săli în care se proiectau filme. În paginile ziarelor, la rubrica numită „calendarul zilei“, erau menţionate peste 30-40 de cinematografe în Bucureşti care ofereau filme.
* Grădinile de vară erau printre primele opțiuni de petrecere a timpului liber. Printre cele mai frecventate era și „La Leul și cârnatul”. Bucureștenii care veneau aici se puteau delecta cu soiuri alese de vin și sprit, iar daca le era și foame se puteau înfruptau în voie cu patricieni, mititei, tuslama și ciorbă de burtă, la prețuri foarte convenabile (2 lei un prânz îndestulător).