Marele Zid Chinezesc este o construcție strategică de mii de kilometri lungime, cu rol de apărare, ce a fost construit cu scopul de apărare a graniței imperiului chinez contra atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei. Este o construcție gigantică considerată după volum ca cea mai mare de pe glob, cu o lungime de 21.196,18 km.
Prima porțiune a zidului a fost construită probabil în a doua jumătate a secolului V î.Hr, în timpul dezbinării Imperiului chinez (475 – 221 î.Hr.) cu scop de apărare împotriva nomazilor din nord.
În anul 214 î.Hr., împăratul Qin Shi Huangdi permite să se construiască prima parte a zidului de la fluviul Galben ca apărare față de poporul nomad Xiongnu (numiți în Europa huni). Spre deosebire de zidul construit mai devreme care se întinde și în văi, zidul acesta era construit numai pe crestele munților. Din lipsă de argilă s-a folosit la construcția zidului numai piatră așezată pe straturi. Din acele timpuri zidul a fost mereu reclădit, atingând în timpul dinastiei Ming lungimea maximă. În anul 1493 a început împăratul Hongzhi construcția zidului dinastiei Ming care servea ca apărare contra mongolilor și pentru o supraveghere mai bună a drumurilor comerciale, ca porțiunea centrală a drumului mătăsii, pe crestele munților începându-se o construcție deosebit de costisitoare.
Mortarul folosit era produs din piatră de calcar arsă amestecat cu amidonul din orez. La construcția interioară a zidului se folosea un amestec de argilă nisip și piatră cioplită. Grosimea zidului este foarte diferită, astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 și 8 m, la coama zidului 8, iar la bază 10 m grosime. La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m înălțime cu rolul de observare, transmitere de semnale și depozit de arme. Se apreciază ca ar fi existat cca. 25.000 de asemenea turnuri integrate în zid și 15.000 de turnuri pentru semnalizare care făceau legătura cu capitala situată lângă Kashgar. Codul de semnale era simplu, dacă se observa agresorul se făcea foc în turn.
Construcție gigantică a lumii antice, Marele Zid Chinezesc măsoară 21.196,18 de kilometri lungime, fiind și astăzi “cel mai lung zid de pe Terra”. Nu se știe cu exactitate care din formațiunile statale chineze a hotărât înconjurarea teritoriului său cu valuri de pământ și piatră. Pentru a-și proteja statul pe care îl unificase, primul împărat al Chinei, Qin (221-210 î.Hr.) poruncește să fie legate între ele fortificații clădite de predecesorii săi. Astfel va înainta atât spre est cât și spre vest, pe o lungime totală de circa 5.000 kilometri, realizând cel mai lung zid ce va deveni, ulterior, celebru. În timpul următoarei dinastii, Han (206-220 î.Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est și spre vest până la o lungime de 21.196,18 kilometri lungime. Suferind stricăciuni mari de-a lungul unui mileniu, Marele Zid Chinezesc a fost refăcut pe circa 6.400 kilometri în timpul dinastiei Ming (1368-1644), dinastie ce a fixat și capitala statului la Beijing (forma în care s-a păstrat până astăzi).
Șerpuind pe crestele munților și ale dealurilor, dar și prin văile adânci, zidul, prevăzut din loc în loc cu forturi cu aspect paralelipipedic și turnuri înalte de apărare, are o înălțime de 12 metri și o lățime de 6,5 metri. Pavat cu piatră, era folosit ca șosea strategică dar și ca drum comercial. Lăsat în paragină începând cu secolul al XIX-lea, Marele Zid Chinezesc a fost luat sub protecție guvernamentală din 1952, fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mică porțiune din zid a fost reabilitată și accesibilă turiștilor.
În anul 1754, anticarul britanic William Stukeley a menționat într-o scrisoare faptul că „Zidul lui Hadrian e întrecut doar de Marele Zid Chinezesc, putând fi văzut de pe lună”. În 1895, Henry Norman, jurnalist englez, a citat același lucru într-un articol de ziar. După anii 50′ mitul a început să se răspândească, deși el a fost demontat de toate misiunile spațiale ce au ajuns pe Lună, echipajele spunând că Marele Zid nu este vizibil nici măcar de pe orbită.
Știați că?…
* Se estimează că un milion de chinezi și-au îndeplinit serviciul militar ca gărzi ale Zidului? Stagiul militar desfășurat în cadrul turnurilor de pază ale zidului nu erau bine privite de către soldati din cauza condițiilor vitrege de locuit (atât vara cât și iarna) și a hranei insuficiente, combinate cu dorul de casă și familie.
* Se presupune că, de-a lungul timpului, între două și trei milioane de chinezi au murit în timpul construcției Zidului?
* Nu există nicio hartă care să prezinte întreaga construcție? Acesta este inca un semn al complexității acestei megastructuri arhitectonice.
* Pe 9 iulie 2005 Danny Way, un skateboard-er profesionist, a devenit prima persoana din lume care a sărit peste Marele Zid Chinezesc, ajutat de un vehicul nemotorizat?
* Cea mai celebră legendă care înconjoară misticul din jurul acestei construcții este cea a soției unui bărbat chinez decedat în timpul construcției Zidului? Meng Jiangnu a venit sa își viziteze soțul care lucra la Zid, fără să știe că acesta decedase. Pentru că ceilalți constructori nu au putut să îi spună adevărul și au mințit-o că sotul ei este “în următorul turn”, ea a mers din turn în turn de la un capat la altul al Zidului. În final, la ultimul turn, a aflat adevărul și a început să plângă atât de tare încât lacrimile ei au creat o breșă în Zid. Astăzi, acolo este un templu în cinstea ei.
* În timpul utilizării acestuia ca fortificație de apărare, Marele Zid Chinezesc avea și un sistem, avansat pentru acea data, de comunicații? Acesta folosea fumul și focul pentru a transmite diverse mesaje între turnurile de control al Zidului. În caz de pericol se puteau alerta ușor armatele staționate în baze militare de-a lungul structurii.
* Există și un maraton care se desfășoară de-a lungul sau chiar pe Zidul Chinezesc? Această formă de maraton este mult mai grea decât cele obișnuite deoarece implică urcarea și coborarea a aproximativ 3.700 de trepte de către participanți.
Surse: nature-spot.com & stiati-ca.com & newsworld247.com