1076: Papa Grigore al VII-lea anatemizează pe episcopii reuniți în sinodul de la Worms și îl excomunică pe împăratul Henric al IV–lea. Prin acest act, supușii au fost dezlegați de jurământul de credință prestat regelui.
Papa Grigore al VII-lea
Papa Grigore al VII-lea a fost papă al Romei între anii 1073-1085. Născut între (aprox.) 1019-1030 pe numele cetățenesc de Hildebrand este în Scaunul Papal între 1073-1085. Grigore al VII-lea a continuat reforme inițiate de înaintași ai săi si a acționat energic în spiritul centralizării Bisericii Catolice. Centralizarea deciziilor bisericești la Roma însemna concret reînvierea contradicției “Papa sau Împăratul(catolico-german)”. Împarații, care ajungeau în “Orașul Sfânt” doar ocazional, nu voiau să renunțe la privilegiul numirii episcopilor (mai ales la nord de Alpi,in zona germanică a Sfântului Imperiu) și căutau deci să se impună in fața papilor. Astfel și în timpul lui Grigore al VII-lea. A intrat în conflict cu împăratul Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman în chestiunea acordării investiturii episcopilor germani, în urma cărui conflict împăratul l-a demis pe Papă la Worms în anul 1076. Excomunicat, la rândul său, de Papa Grigore al VII-lea, Henric al IV-lea a fost nevoit să se umilească, așteptând ridicarea excomunicării sale timp de trei zile, în localitatea italiană Canossa (până la 21 ianuarie 1077). Locul a devenit istoricește celebru . Grigore al VII-lea este considerat unul dintre structuratorii spirituali ai Evului Mediu Dezvoltat. A fost declarat sfânt.
1556: Thomas Cranmer este declarat eretic.
1779: James Cook este ucis de nativi hawaieni în apropiere de Kealakekua în Hawaii.
1851: S–a înființat, la Paris, Junimea română, societate politică și culturală a tinerilor studenți români din Paris, îndrumați de N. Bălcescu, C.A.Rosetti
1859: Oregonul devine stat al S.U.A
1888: A fost inaugurat Ateneul Român. Clădirea a fost construită între anii 1886 și 1888, prin stăruința lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez A. Galleron, pe bază de subscripție publică, sub lozinca „Dați un leu pentru Ateneu”.
Ateneul Român
Ateneul Român este o sală de concerte din București, situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu (în partea nordică a Pieței Palatului). Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între 1886 și 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron. În prezent, adăpostește și sediul Filarmonicii „George Enescu”.
Ateneul Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren ce aparținea familiei Văcăreștilor. Mulți contemporani au criticat amplasamentul … căci locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul orașului și foarte greu de ajuns, mai cu seamă iarna. Nu avea statul destule terenuri centrale, trebuia oare neapărat ales acest loc “la marginea orașului”? În 1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul ”Dați un leu pentru Ateneu”.
La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier, autorul Opéra Garnier din Paris, planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron, în așa fel încât să se poată folosi fundația deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”. Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888.
Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Cele 6 coloane ale peristilului au 12 metri înălțime, fiind identice în dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu și Matei Basarab. Înălțimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m. În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri). În 1935, la initiațiva lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei. Ateneul a fost consolidat, restaurat și modernizat în perioada 1994-2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreuna cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu.
1912: Arizona a devenit (din U.S. Territory, Teritoriu al SUA) cel de-al 48-lea stat al Uniunii
1918: Uniunea Sovietică adoptă calendarul gregorian (la 1 februarie conform calendarului iulian).
1924: A fost fondată corporația IBM.
1929: Înființarea Camerelor de comerț și de industrie din România
1946: A început să funcționeze primul calculator electronic ENIAC, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania.
1952: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Oslo, Norvegia.
1956: La Moscova începe al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În ultima noapte a reuniunii, premierul Nikita Hrușciov a condamnat crimele lui Iosif Stalin într-un discurs secret.
1961: Istoria descoperirii elementelor chimice – Elementul 103, Lawrenciu, este sintetizat pentru prima dată la Univeristatea din California.
1966: În publicația „New York Times” a apărut „Apelul către poporul și Congresul SUA”, prin care profesorii din 69 de universități cereau încetarea intervenției americane în Vietnam.
1968: Plenara C.C. a P.C.R. hotărăște desființarea împărțirii administrativ-teritoriale copiate în 1950 după URSS și revenirea la sistemul tradițional al județelor și municipiilor.
1980: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Lake Placid, New York.
1992: România a stabilit relații diplomatice cu Republica Belarus.
1994: Aderarea Bulgariei la Parteneriatul pentru Pace.
1994: Cu ocazia vizitei oficiale la București a președintelui croat, Franjo Tudjman, a fost semnat „Tratatul de prietenie și colaborare româno-croat”.
1996: Biblioteca Apostolică a Vaticanului aprobă pentru Arhivele Statului român microfilmarea unor documente referitoare la istoria României.
2002: Repatrierea rămășițelor pământești ale lui Carol al II-lea și ale ultimei sale soții – Elena Lupescu.