1621: Grigore al XV-lea devine papă.
Grigore al XV-lea
Papa Grigore al XV-lea (n. 9 ianuarie 1554 la Bologna – d. 8 iulie 1623 la Roma; nume de laic: Alessandro Ludovisi) a fost papă al Romei din 1621 până în 1623. Era fiul contelui Pompeo Ludovisi. A studiat filozofie și teologie la iezuiții din Roma. În 1571 și-a început un studiu de drept la Bologna. Și-a dat doctoratul tot la Bologna (1575).
După ce a fost uns preot a început să lucreze în serviciile papei Grigore al XIII-lea care era tot din Bologna (de aici și numele lui de papă). În 1612, sub Paul al V-lea, a ajuns arhiepiscop de Bologna. Mai târziu, tot papa Paul l-a făcut cardinal (1616). Conclavul l-a ales pe noul papă la 9 februarie 1621. Cu doar șase zile după aceea l-a făcut cardinal pe nepotul său Ludovico Ludovisi.
În urma eforturilor lui Grigore de a obține demnitatea de Kurfürst („Palatin”) pentru contele Maximilian de Bavaria, acesta din urmă i-a dăruit „Biblioteca Palatină”, adică Biblioteca Universității din Heidelberg. În 6 ianuarie 1622 a înființat „Oficiul Central pentru toate treburile misionării”, adică „Congretio de Propaganda Fide” (pe scurt: Propaganda). Cu două bule (la 15 noiembrie 1621 și la 12 martie 1622) a introdus votul secret cu ajutorul buletinului de vot, dând în felul acesta alegerii papei bazele formei de azi. Pe 12 martie 1622 i-a sanctificat pe Ignațiu de Loyola și Francisco de Xavier (fondatorii Ordinului Iezuiților), pe Filippo Neri și pe Isidor de Sevilla. Și germanul Albertus Magnus a fost declarat sfânt (15 sept. 1622).
A murit pe 8 iulie 1623 la Roma și este înmormântat la Biserica „Sant Ignazio”.
1801: Pacea de la Luneville confirmă tratatul de la Campoformio (octombrie 1797), semnat de Austria și Franța; Franța recunoaște anexarea Țărilor de Jos și pretențiile franceze asupra malului stâng al Rinului.
1861: Războiul civil american: Jefferson Davis a fost ales președinte al Statelor Confederate ale Americii.
1904: Flota japoneză atacă pe neașteptate fortareața rusă Port-Arthur. Începe războiul ruso-japonez (1904-1905), încheiat prin tratatul de pace de la Portsmouth (1905).
1919: România și Polonia au stabilit relații diplomatice.
1929: S-a încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia și Estonia un acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunțare la război ca instrument de politică națională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele. Peste 10 ani, Rusia invada Finlanda, Estonia, Letonia, Polonia, Basarabia.
1934: Semnarea, la Atena, de către reprezentanții României, Iugoslaviei, Greciei și Turciei a Pactului Înțelegerii Balcanice (cu un protocol și o anexă secretă), care stipula, printre altele, că statele semnatare “își garantează mutual securitatea frontierelor balcanice” și “își iau obligația de a nu întreprinde nici o acțiune politică față de alt stat balcanic nesemnatar al pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalți semnatari și de a nu lua nici o obligație față de oricare alt stat balcanic fără cunoștința prealabilă a celorlalte părți”. Inițial a fost concepută ca un pact în cinci, însă Bulgaria a refuzat oferta. (Guvern Gheorghe Tătărescu, ministru de Externe Nicolae Titulescu).
1945: S-a descoperit o mare cantitate de arme și muniții (ascunse cu aprobarea vicepreședintelui Consiliului de Miniștri, Petru Groza, și a subsecretarului de stat de la Interne, Virgil Stănescu) ce urmau a fi folosite într-o eventuală lovitură de forță pentru instaurarea unui guvern comunist. Existența acestui depozit contrazicea declarația stîngii politice, că nu dorea o lovitură de stat, ci continuarea programului.
1945: Se promulgă Legea pentru epurarea presei, care prevedea sancționarea cu admonestare scrisă, suspendarea activității între 6 luni și 5 ani și interzicerea definitivă de a lucra în presă pentru acei ziaristi, publiciști și colaboratori ai presei care înainte de 23 august 1944 s-au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, au fost stipendați de către puterile Axei pentru propagandă în favoarea politicii lor, au îndemnat la acte de teroare, schingiuiri și omoruri.
1953: Franța: Apariția colecției Livre de poche, care a cunoscut un succes remarcabil.
1959: Japonia anunță renunțarea totală la armele nucleare.
1969: Primul zbor de încercare al unui Boeing 747.
1971: Apollo 14 se întoarce pe Pământ după o misiune pe Lună.
Apollo 14 a fost a opta misiune din programul Apollo și a treia care a dus oameni pe Lună. Ea a durat nouă zile, și a început cu lansarea de la 31 ianuarie 1971, și a continuat cu aselenizarea de la 5 februarie. Modulul Lunar a aselenizat în formațiunea Fra Mauro; aceasta era destinația nereușitei misiuni Apollo 13. În timpul celor două activități extravehiculare, s-au adunat peste 45 kg de roci lunare și s-au efectuat mai multe experimente, printre care studii seismice. Comandantul Alan Shepard a lovid două mingi de golf de pe suprafața lunară cu o crosă improvizată adusă de pe Pământ. Pilotul modulului de comandă Stuart Roosa a luat cu el câteva sute de semințe, dintre care multe încolțiseră până la întoarcere.
1977: Postul de radio Europa Liberă a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul Paul Goma se solidariză cu protestatarii anti-comuniști ai Chartei 77 din Cehoslovacia. A fost „actul de naștere” al dizidenței românești.
1991: În timpul epidemiei de holeră, guvernul peruan numește o urgență națională. Acest lucru nu poate împiedica răspândirea epidemiei în Ecuador, Columbia, Mexic și Nicaragua. Din cei aproximativ 400.000 de pacienți mor aproximativ 12.000.
1995: Alain Delon, actor, regizor și producător, primește “Ursul de aur” pentru întreaga carieră, la Festivalul de film de la Berlin.
1998: La Tbilisi, Gruzia, Eduard Șevardnadze supraviețuiește atentatului îndreptat asupra lui.
2001: Reprezentanții Bisericii Catolice, Luterane și Reformate s-au reunit pentru a analiza problema indulgențelor, pentru prima oară de la marea schismă din 1517.