Luni, 1 iulie 2013, la sediul Muzeul Naţional de Istorie a României (Calea Victoriei nr. 12) a avut loc conferinţa de presă cu prilejul readucerii în ţară a unui lot important dintr-un tezaur monetar dacic, recuperat recent în SUA, ca urmare a cooperării fructuoase cu autorităţile competente americane (Departamentul de Justiţie şi FBI), în cadrul acordurilor bilaterale de asistenţă juridică.
Readucerea în ţară a 49 monede de argint (drahme) dacice de tip Koson, reprezintă încununarea cu succes a aproape doi ani de muncă, la care au participat magistraţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofiţeri de poliţie, funcţionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi experţi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, precum şi omologii lor din SUA.
Operaţiunea desfăşurată în cadrul Acordului de asistenţă juridică între Statele Unite ale Americii şi România reprezintă o premieră absolută, deoarece este pentru prima oară când autorităţile române reuşesc recuperarea unor piese furate din situl arheologic Sarmisegetuza Regia, exportate ilegal şi prezente în comerţul internaţional de antichităţi de pe piaţa numismatică americană. Recuperarea şi repatrierea celor 49 monede dacice de argint s-a realizat în cadrul prevederilor convenţiei UNIDROIT.
Cele 49 monede fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat baterea lor – KOSON, unul dintre urmaşii lui Burebista. Dintre acestea, 30 de piese aparţin tipului monetar „clasic”, care reia reprezentările şi legenda de pe staterii de aur ai acestui suveran (varianta cu monogramă), iar celelalte 19 drahme de argint, aparţin tipului cu legenda KOSON DROYEIS, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I. Spre deosebire de staterii de aur ai regelui dac Koson, care sunt atestaţi încă din anul 1520, cele două tipuri de monede de argint ale acestui suveran au rămas necunoscute cercetătorilor până la sfârşitul anului 2004. Ele sunt singurele emisiuni dacice de argint care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmisegetuza Regia, în jurul anilor 44-29 a. C..
Piesele repatriate provin dintr-un mare tezaur, descoperit după anul 2003, în urma unor activităţi ilegale de detecţie şi săpături desfăşurate de membri ai unor reţele infracţionale, care au activat zona în Sarmisegetuza Regia, ultima capitală a Daciei libere. Monedele au părăsit teritoriul naţional în mod clandestin, fiind apoi depistate, în 2011, în cadrul comerţului internaţional de antichităţi.
Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista, dar şi un nou cuvânt din limba dacică – droueis – a cărui înţeles urmează să fie descifrat de către specialişti.
După repatrierea lor, sâmbătă 29 iunie a.c., monedele vor îmbogăţi patrimoniul cultural naţional şi vor intra în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României.
La conferinţa de presă vor participa domnul Daniel Barbu – ministrul culturii, domnul Mihail Tiberiu Niţă – procurorul general al României, domnul dr. Augustin Lazăr, – procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, precum şi domnul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu – directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României.