1223: Ludovic al VIII-lea devine rege al Franței după moartea tatălui său, Filip al II-lea.
1456: Lupta navală de la Salankemen (pe Dunăre); flota lui Iancu înfrânge flota turcă și reușește să trimită ajutoare în trupe, arme și alimente celor asediați la Belgrad.
1582: A apărut „Palia de la Orăștie“ – prima traducere românească a vechilor cărți biblice „Geneza“ și „Exodul“, tipărită la Orăștie de meșterul-tipograf Șerban, fiul diaconului Coresi, și diaconul Marian. Este un prețios document lingvistic mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor. Traducerea, chiar parțială a Bibliei, demonstra posibilitățile de expresie ale limbii române și capacitatea ei de a fi limbă de cultură.
1602: S-a născut Jules Mazarin, cardinal și om politic francez (d. 1661). Detestat de majoritatea populației, cardinalul s-a impus în fața pretențiilor afișate de marii seniori. El a consolidat puterea regală, pe care i-o va remite integral finului sau, Ludovic al XIV-lea (d. 9.03.1661)
1700: A fost semnat Tratatul de pace de la Constantinopol între Rusia și Turcia, prin care Marea Azov a fost atribuită Rusiei.
1789: Răsculații parizieni atacă Bastilia. Cucerirea fortăreței marchează începutul Revoluției franceze.
Revoluția franceză (1789-1799) a fost un eveniment major al epocii moderne, care a dus la răsturnarea Vechiului Regim și la instaurarea unei noi ordini politice și sociale în Franța. Franța a experimentat toate sistemele de guvernare trecând succesiv de la monarhia absolută, bazată pe principiul de drept divin, la monarhia constituțională, după model britanic, în care domină principiul „regele domnește, dar nu guvernează”, apoi la republică. Aceasta avea la bază, în teorie, libertatea și egalitatea tuturor cetățenilor.
Revoluția franceză este evenimentul care a marcat totodată în istoria Franței, trecerea la epoca modernă. Perioada revoluționară începe în 1789, cu reunirea Adunării Stărilor Generale și căderea Bastiliei, și se termină în 1799, cu lovitura de stat din 18 Brumar a lui Napoleon Bonaparte. Ideile liberale și naționale propovăduite de Revoluția franceză s-au răspândit în toată Europa, având ca efect intensificarea luptei națiunilor asuprite împotriva dominației străine. Revoluția franceză completează șirul marilor revoluții ale epocii moderne, fiind precedată de Revoluția engleză și Revoluția americană. Totodată, ea a rămas cel mai popular model de insurecție până la Revoluția Rusă din 1917.
1795: Piața unde s-a aflat ghilotina ce l-a executat pe Robespierre și pe 22 de comilitari ai săi a primit numele de Place de la Concorde.
1801: S-a născut Johannes Peter Muller, fiziolog si anatomist german; a inventat proba respiratorie ce-i poartă numele (d.28.04.1858)
1813: În București, pe podul Mogoșoaiei, se deschide prima “spițerie” (farmacie)
1817: A murit Anne Louise Germaine Stael (Madame de Stael). Scrie romane sentimentale, in maniera secolului al XVIII-lea (“Delphine”, “Corinne sau Italia”) (n. 22.04.1766)
1827: A murit Augustene Jean Fresnel, fizician francez; a construit mai multe aparate optice pentru studierea interferenței luminii (n. 10.05.1788)
1861: La Baden-Baden, regele prusac Wilhelm I este rănit ușor într-o tentativă de asasinat.
1862: S-a născut Gustav Klimt, pictor austriac, principalul reprezentant al curentului artistic vienez Jugendstil (d.06.02.1918)
1867: S-a născut John Galsworthy, scriitor englez; a luat Premiul Nobel pentru Literatura pe 1932 (d. 1933)
1867: Alfred Nobel, inventator suedez, face prima demonstrație privind puterea dinamitei.
1873: Au fost înființate transmisiunile militare în Armata Română; în România se marchează “Ziua transmisioniștilor militari”.
1892: A murit Grigore Manolescu, actor român, unul din star-urile teatrului românesc de la sfârşitul veacului al 19-lea, rămas celebru, între altele, pentru interpretarea rolului lui Hamlet (n.29.03.1857)
1897: S-a născut Marietta Sadova, actriță și regizoare cu o prestigioasă activitate teatrală. Din rarele proiecte din cinematografie ne-a lasat filmele “Maiorul Mura”, “Mitrea Cocor” (d. 17.07.1981)
1902: În Piata San Marco din Veneția s-a prăbușit Campanila (clopotnița construită între secolele IX și XVI)
1910: S-a născut William Hanna, co-preşedinte şi co-fondator al studiourilor “Hanna Barbera”; alături de Joseph Barbera a dominat industria desenelor animate, fiind creatorul simpaticelor personaje Tom și Jerry, Scooby Doo sau “Familia Flintstone” (d. 2001)
1913: S-a născut Gerald Ford, politician american, al 38-lea președinte al Statelor Unite (d. 2006)
1916: La Zurich, Tristan Tzara și pictorul Marcel Iancu pun bazele mișcării dadaiste.
1933: În Germania, toate partidele politice, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii.
1935: A fost creată organizația de dreapta Partidul Național Creștin, prin fuziunea Ligii Apărării Național-Creștine, condusă de A. C. Cuza, cu Partidul Național Agrar, condus de Octavian Goga.
1947: Afacerea Tămădău: Un grup de zece conducători ai PNȚ, în frunte cu Ion Mihalache, vicepreședinte, Nicolae Penescu, secretar general, și Nicolae Carandino, director la ziarul „Dreptatea“, a fost arestat pe aeroportul din Tămădău, la 46 de km de București, sub acuzația de „fugă într-o țară străină“.
Înscenarea de la Tămădău sau Afacerea Tămădău a fost un incident petrecut la 14 iulie 1947. Unui număr important de fruntași ai Partidului Național Țărănesc le-a fost oferită ocazia de a fugi în străinătate. La aerodromul din Tămădău însă, autoritățile comuniste i-au arestat pe fugari și i-au pus sub acuzare pentru „încercare de fugă într-o țară străină”. Se crede că întreaga afacere a fost o provocare organizată de Partidul Comunist pentru a justifica desființarea PNȚ, lucru care s-a și întâmplat. Printre fruntașii țărăniști arestați la Tămădău s-au numărat Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Nicolae Carandino și alții.
Sentinţa procesului liderilor PNŢ, publicată în ziarul Scânteia la 13 nov. 1947
1958: În închisoarea de exterminare de la Gherla a avut loc o revoltă a 5.000 de deținuti politici.
1967: A murit Tudor Arghezi (Ion N. Theodorescu), poet, scriitor și publicist român (n. 1880)
1998: A murit Richard McDonald, unul dintre principalii fondatori ai megacompaniei americane McDonald`s (n. 1909)
2000: Camera superioară a Parlamentului german (Bundesrat) a aprobat, la Berlin, un proiect de lege, lansat de cancelarul federal, Gerhard Schroeder, privind acordarea de vize de lucru informaticienilor din afara Uniunii Europene (UE).
2010: A încetat din viaţă cântăreaţa, compozitoarea şi instrumentista Mădălina Manole, “fata cu părul de foc”. Albume: “Fată dragă” pentru care a obţinut discul de aur, “Ei, şi ce?”, “Trăiesc pentru tine”, “Cântă cu mine”, “Dulce de tot” (n.14 iulie 1967)
Sărbători:
România – Ziua transmisioniştilor militari
Franţa – Sărbătoarea naţională – Ziua căderii Bastiliei (1789)
