În urmă cu 10 ani, mai exact pe 12 august 2004, Gerhard Schröder, pe atunci cancelar al Germaniei, a efectuat o vizită privată în localitatea clujeană Ceanu Mare pentru a se reculege la mormântul tatălui său, Fritz Schröder, obergefreiter (caporal) în armata germană (Wehrmacht), căzut la datorie pe data de 4 octombrie 1944, în timpul luptelor pentru eliberarea Transilvaniei în cel de-al Doilea Război Mondial.
Povestea cancelarului german a fost știrea cu care, acum un deceniu, au început buletinele de știri ale televiziunilor din întreaga lume. Pentru câteva zile, localnicii care au trăit acele vremuri de război au devenit vedete ale presei internaționale, ce a alocat spații deosebit de importante acestui eveniment, chiar cu câteva zile înainte de vizita lui Gerhard Schröder în România. Dincolo de amintirile veteranilor, presa internațională a mai relatat și faptul că mormântul în care se găsea înhumat tatăl cancelarului german a fost foarte bine îngrijit de-a lungul anilor de către localinici, fără ca aceștia să fi știut cine se află de fapt în groapa comună din cimitirul comunei.
Căzut la 32 de ani
Caporalul Fritz Schröder s-a născut pe 12 decembrie 1912 la Leipzig și a fost căsătorit cu Erika. Fiul lor, Gerhard, cancelar al Germaniei între anii 1998 – 2005, s-a născut pe 7 aprilie 1944 la Mossenberg și nu și-a cunoscut niciodată tatăl. Potrivit documentelor provenite din arhiva Wehrmacht-ului, Fritz făcea parte din Batalionul de Alarmă Witzel, compania Stange și a murit împreună cu alți camarazi pe 4 octombrie 1944, când buncărul în care se aflau a fost lovit de o rachetă Katiușa, cel mai probabil în timpul unei operațiuni de regrupare a trupelor germane pe un aliniament aflat la nord de orașul Turda. Câteva zile mai târziu, soldații germani au fost înhumați într-o groapă comună din curtea Bisericii Ortodoxe din Ceanu Mare. Ulterior, localnicii au pus la mormântul soldaților germani o cruce din piatră pe care au scris mesajul „Odihnească-se în pace”. Timp de 45 de ani, aceștia au îngrijit mormântul ca și când acolo ar fi fost îngropați apropiați ai lor. Nu exista fir de buruiană, iar în fiecare primăvară brâul de beton care înconjoară locul de veci este văruit, la fel ca și vișinul care a răsărit, în urmă cu 20 ani, pe mormântul soldaților. În tradiția populară a locului se spune că, dacă pe un mormânt a răsărit un prun sau un vișin, păcatele celor îngropați acolo au fost iertate.
Întuneric
La 15 aprilie 2001, publicația germană „Bild am Sonntag” a anunțat că osemintele lui Fritz Schröder, tatăl fostului cancelar german, se află într-o groapă comună din localitatea clujeană Ceanu Mare. Vestea a venit după ce vreme de șase decenii, familia cancelarului știuse doar faptul că Fritz căzuse în luptă în octombrie 1944. În aprilie 2001, Biroul de Informații pentru Familiile Foștilor Soldați ai Wermacht-ului a declanșat o serie de investigații la cererea lui Gunhild Kamp-Schröder, sora mai mare a cancelarului. Trei ani mai târziu, în august 2004, istoricul clujean Gheorghe I. Bodea anunța că a primit de la Arhivele de război germane un document care atestă faptul că tatăl cancelarului Gerhard Schröder a fost înmormântat în localitatea Ceanu Mare. În documentele de arhivă, în dreptul localității clujene figurează nouă nume, ultimul fiind cel al caporalului Fritz Schröder.
Destin
Istoricii sunt de părere că copilăria lui Gerhard Schröder este tipică pentru mulți copii germani care au crescut fără tată după ce s-a terminat cel de-al Doilea Război Mondial. „În multe școli, cel puțin jumătate dintre elevi aveau un tată fie dispărut, fie mort. Aceasta este o caracteristică a întregii generații”, mai adaugă aceștia. „Chiar și acum, după 50 – 60 de ani, sunt persoane care vizitează pentru prima dată mormântul rudelor lor. Este important pentru ei”. Mama lui Schröder, Erika, s-a recăsătorit după moartea soțului său și a mai avut trei copii. Cu toate acestea, viitorul cancelar social-democrat nu a fost apropiat de tatăl său vitreg, Paul Vosseler.
„Vin acasă!”
Despre viața din armată a caporalului Fritz Schröder nu se cunosc prea multe detalii. Pe fiul său, Gerhard, l-a conceput în vara anului 1943, când a ajuns acasă într-o scurtă permisie. A aflat, grație serviciului militar poștal, că soția i-a născut un băiat. Erika Schröder a născut fără asistență medicală și a tăiat singură cordonul ombilical al celui care avea să ajungă cancelar. Într-o scrisoare trimisă de pe front, Fritz spunea: „Mă bucur pentru tine că de data asta a fost băiat și să știi că în toamnă vin acasă!” Din păcate, Fritz nu a mai ajuns acasă. În timpul mandatului de cancelar, Gerhard Schröder a avut pe biroul său din cancelaria germană un tablou cu fotografia tatălui său în uniforma Wehrmacht-ului. Asemănarea dintre ei este remarcabilă.
Cancelarul german a intenționat să viziteze mormântul tatălui său încă din anul 2001, însă atentatele din 11 septembrie din Statele Unite ale Americii i-au dat planurile peste cap, astfel că a ajuns în localitatea Ceanu Mare abia în august 2004, în penultimul an al mandatului său. Merită menționat faptul că vizita cancelarul german a fost fulgerătoare, fiind însoțit de primul-ministrul român de la acea vreme, Adrian Năstase. Aceștia au sosit în Ceanu Mare pe 12 august 2004, în jurul orei 12:00, Schröder petrecând aproximativ 20 de minute singur la mormântul tatălui său, iar apoi s-a întâlnit cu primarul Gavrilă Oroș, precum și cu locuitorii comunei. La plecare, cancelarul german a dat mâna cu trei bătrâni, cărora le-a mulțumit că s-au îngrijit de mormântul tatălui său. Ulterior, povestind vizita din localitatea Ceanu Mare unde se află înmormântat tatăl său, Schröder spunea: „Știam puține despre el. Mama mea a vorbit despre el în doar câteva conversații. Și totuși, în acel moment, când am vizitat momântul său, în mod inexplicabil, am simțit că el a fost aproape de mine.”
La comun
Printre bătrânii localității, poveștile din timpul războiului erau vii la începutul anilor 2000. Unul dintre ei, Clemente Cuc, martor al evenimentelor din ’44, declara în aprilie 2001 faptul că „înmormântarea soldaților germani a avut loc pe la mijlocul lui octombrie 1944. După ce au săpat groapa, au pus pe jos un strat de paie și au aliniat morții unul lângă altul. Apoi i-au acoperit cu mantale și foi de cort și au aruncat pământ peste ei. Slujba a ținut-o preotul ortodox al satului, popa Mazăre. Când s-a terminat, s-au urcat în camioane și au plecat.”
Câțiva ani mai târziu, cu prilejul vizitei cancelarului german din august 2004, Anica Cuc (n. 1915), una dintre cele mai bătrâne femei din satul clujean Ceanu Mare, le-a povestit jurnaliștilor veniți în localitate că, într-o noapte din toamna anului 1944, un localnic, Procopie Hădărean, a adus cu căruța trupurile neînsuflețite a opt sau nouă soldați. Bătrăna a spus că la acea vreme, nimeni nu a știut dacă sunt nemți sau maghiari, cert este că i-au îngropat creștinește în cutea bisericii și le-au pus o cruce la cap. „Simt așa… o groază , pentru că eu, o bătrână de aproape 90 de ani (în 2004 – n.a.) nu mă simt vrednică să văd un astfel de om (…) Pe timpul războiului, la mine în casă au fost foarte mulți soldați. Au fost vremuri cum au fost, dar cu toții s-au purtat frumos și nu am avut probleme”, a mai spus bătrâna jurnaliștilor.
Mormântul soldaților germani se află în spatele monumentului dedicat soldaților din localitate care au murit în timpul Primului Război Mondial. Potrivit documentelor din Arhiva de la Kassel, în groapa comună din localitatea clujeană Ceanu Mare au fost înmormântaţi următorii soldați germani decedați în perioada 24 septembrie – 4 octombrie 1944: Johann Billmeier, Kurt Willi Henningk, Heinrich Isselhorst, Urban Kupeferschmidt, Karl Lenze, Kaspar Scheckenbach, Ludwig Faikl, Reinhardt Gross și Fritz Schröder. Potrivit istoricului Gheorghe I. Bodea, „este foarte probabil, ca acești soldați să fi fost ţinuţi undeva pe linia frontului, fiind îngropaţi în jurul datei de 5 – 6 octombrie 1944. Tot timpul, armata germană a ţinut o evidenţă strictă a locurilor în care şi-a îngropat soldaţii, arhivele acesteia fiind de o rigurozitate uluitoare”, a încheiat istoricul.
Surse: curierulnational.ro, dw.de, news.bbc.co.uk, trans-int.com și zf.ro.